„Inteligenţa artificială nu ne va defini ca specie! Deciziile noastre o vor face!”

Inteligenţa Artificială (AI), unul dintre cele mai prezente subiecte în viaţa zilelor noastre, începe să îşi facă tot mai simţită utilitatea în viaţa de zi cu zi, dar totodată omul pare că se simte tot mai ameninţat de ea. Programator AI, expert în reţele neuronale artificiale, braşoveanul Răzvan Ştefan Tecuceanu abordează noi aspecte ale viitorului pe care oamenii îl pot construi alături de această tehnologie şi totodată îşi prezintă proiectele sale bazate pe inteligenţă artificială, într-un interviu acordat portalului em360.ro.

Pe când AI era mai degrabă o poveste frumoasă de matematică decât un domeniu aplicat
„Lucrez cu ideea de inteligenţă artificială de aproape 30 de ani, chiar dacă, la început, nu aveam nici tehnologia, nici puterea de calcul de astăzi. În 1998, ca student la matematică, am intrat într-o sală de curs aproape goală. Eram doar eu, un coleg şi profesorul, la un curs intitulat «Inteligenţă Artificială». Pe atunci, AI era mai degrabă o poveste frumoasă de matematică decât un domeniu aplicat. Nu aveam hardware-ul necesar, iar multe lucruri păreau imposibile. Dar acela a fost momentul în care m-am îndrăgostit de imposibil. Am fost tânărul matematician care credea că imposibilul poate fi tradus în formule. Care petrecea nopţi întregi încercând să înţeleagă dacă o maşină ar putea, vreodată, să înveţe, să decidă, să înţeleagă”, îşi aminteşte braşoveanul apropierea sa de acest domeniu.
Între timp, a construit sisteme pentru domenii critice - portaluri medicale universitare, unde datele erau sensibile şi deciziile aveau impact direct asupra oamenilor; soluţii de automatizare şi instalare la scară mare, pe zeci de mii de calculatoare; sisteme de analiză şi detectare a fraudei în industria asigurărilor; platforme complexe cu agenţi AI, CRM-uri şi procese administrative automatizate; sisteme de training şi simulare, unde comportamentul uman şi decizia sunt esenţiale – toate acestea având un Numitor comun: AI nu era folosită ca magie, ci ca instrument de claritate.

„Cred că un AI valoros învaţă de la utilizator, dar nu împotriva lui!”
În prezent, dezvoltă mai multe sisteme bazate pe inteligenţă artificială: Auronity - dedicat analizei manipulării şi influenţei invizibile (scut anti-manipulare); SellArena - platformă de simulare şi training; Lectorix - platformă software dedicată analizei, îmbunătăţirii şi valorificării manuscriselor, pentru autori şi edituri. „Pentru mine, Lectorix are şi o dimensiune personală. Scriu de aproape 30 de ani, dar am scris până acum doar pentru mine. Anul acesta voi publica prima mea carte, «FAR – Ultima oglindă», iar ideea că literatura poate deveni interactivă, fără să piardă rolul autorului, este una dintre cele mai puternice promisiuni tehnologice pe care le văd. Şi cred că impactul cel mai mare poate fi în educaţie. Pentru că totul se schimbă atunci când un copil poate vorbi cu personajele dintr-o carte. Când poate comunica cu universul unei poveşti. Când învăţarea nu mai este doar lectură pasivă, ci explorare vie. Un element comun tuturor acestor sisteme este accentul foarte puternic pe confidenţialitate şi controlul datelor. Cred că un AI valoros învaţă de la utilizator, dar nu împotriva lui. Datele trebuie să rămână în ecosistemul celui care le produce, pentru că ele sunt cea mai importantă resursă a epocii noastre”, povesteşte Răzvan Ştefan Tecuceanu, pentru sursa citată.

Educaţie, sănătate, energie, logistică şi infrastructură, domenii în care AI ar putea aduce cele mai mari beneficii
Consideră că Inteligenţa artificială va aduce cele mai mari beneficii nu acolo unde face lucrurile mai rapide, ci acolo unde reduce zgomotul şi creşte claritatea. Mai exact, în educaţie, sănătate, energie, logistică şi infrastructură. „Un domeniu din ce în ce mai important este securitatea informaţională şi decizională. Trăim într-un mediu saturat de influenţă, unde informaţia nu mai este neutră. AI poate fi folosită atât pentru a manipula, cât şi pentru a detecta manipularea. Cred că vom avea nevoie tot mai mult de sisteme care să ne ajute să înţelegem cum suntem influenţaţi, nu doar ce ni se spune.
În fine, un domeniu adesea ignorat este creaţia şi cultura. AI poate deveni un instrument extraordinar pentru a înţelege mai bine poveştile, ideile şi deciziile creative, fără a le înlocui. Când este folosită corect, poate ridica nivelul creaţiei şi poate crea forme complet noi de interacţiune cu conţinutul cultural. În toate aceste domenii, beneficiul real al AI nu este automatizarea în sine, ci recâştigarea capacităţii de a gândi mai clar. Dacă AI ne oferă mai mult timp, mai multă perspectivă şi mai multă înţelegere, atunci îşi îndeplineşte cu adevărat promisiunea”, explică braşoveanul.

Nimeni nu este cu adevărat pregătit pentru o astfel de revoluţie
Nimeni nu este cu adevărat „pregătit” pentru o revoluţie. Nu am fost nici atunci când a apărut electricitatea, nici internetul. Diferenţa nu a fost niciodată nivelul de pregătire tehnică, ci cât de lucizi am rămas ca oameni în faţa schimbării. „Nu mă tem de inteligenţa artificială. Mă tem de lipsa de luciditate umană în faţa ei. Dacă păstrăm decizia la om, construim AI transparent şi învăţăm să o folosim conştient, colaborarea om–maşină poate deveni una dintre cele mai mari şanse ale noastre, nu cea mai mare ameninţare. Istoric vorbind, fiecare mare salt tehnologic a dus, în cele din urmă, la o regândire a muncii. Nu pentru că oamenii au devenit mai leneşi, ci pentru că valoarea muncii s-a mutat de la cantitate la calitate. Cred că ne aflăm din nou într-un astfel de moment. Un moment în care trebuie să avem curajul să cerem nu doar mai multă eficienţă, ci mai mult timp pentru a rămâne umani”, consideră expertul AI.

„Inteligenţa artificială poate influenţa războiul, dar nu poate, de una singură, să determine câştigătorul!”
Inteligenţa artificială poate influenţa profund modul în care se desfăşoară un război, dar poate, de una singură, să determine câştigătorul, spune Tecuceanu: „AI este un multiplicator de putere, nu o cauză fundamentală a victoriei. În plan tactic, AI poate aduce avantaje clare: analiză rapidă de informaţii, recunoaştere, logistică optimizată, sisteme autonome sau semi-autonome, decizii luate la o viteză imposibilă pentru oameni. Toate acestea pot schimba dinamica unui conflict şi pot oferi un avantaj local, uneori decisiv pe termen scurt. Dar războaiele nu se câştigă doar prin tehnologie. Ele sunt câştigate sau pierdute prin factori mult mai profunzi: voinţă politică, coeziune socială, economie, alianţe, leadership şi capacitatea unei societăţi de a rezista în timp. Nicio inteligenţă artificială nu poate înlocui aceste elemente. Pericolul real nu este că AI va deveni «generalul suprem», ci viteza cu care poate escalada un conflict”.

„Adevărata manipulare nu este cea care te convinge direct, ci cea care te face să crezi că a fost ideea ta!”
Crede că societatea, atât cetăţenii, cât şi guvernele, trebuie să fie atentă la un adevăr inconfortabil: cea mai mare problemă a inteligenţei artificiale nu este ce face, ci ce face cu deciziile noastre. „De multe ori, când vorbim despre etică, ne gândim la reguli abstracte, la interdicţii sau la scenarii extreme. În realitate, problema este mult mai subtilă. Adevărata manipulare nu este cea care te convinge direct, ci cea care te face să crezi că a fost ideea ta. Cum ne protejăm libertatea de a gândi într-o lume în care tehnologia ne cunoaşte mai bine decât ne cunoaştem noi înşine? Prin educaţie. Dar nu educaţia clasică, centrată pe acumulare de informaţii, ci o educaţie a discernământului. O educaţie care te învaţă cum se formează o idee, nu doar ce idee să ai. Care te învaţă să recunoşti influenţa, să încetineşti, să pui întrebări şi să înţelegi contextul în care apare o decizie. Părerea mea este simplă: inteligenţa artificială nu ne va defini ca specie. Deciziile noastre o vor face!”, încheie braşoveanul.