Inspectorii ITM Braşov vor verifica angajatorii cum respectă legislaţia în privinţa agenţilor cancerigeni

4 februarie este Ziua mondială de luptă împotriva cancerului şi, potrivit unor statistici, cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în Uniunea Europeană.
În acest sens, Comunitatea europeană, politicieni, cercetători, sindicate ş.a., s-a mobilizat să găsească mijloace de prevenire. Astfel, Comisia Europeană consideră prevenirea bolilor profesionale o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă 2014-2020.
Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă stabileşte o serie de dispoziţii concrete specifice agenţilor chimici cancerigeni în HG nr. 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
Pe parcursul acestui trimestru, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Braşov va desfăşura controale pentru verificarea respectării de către angajatori a legislaţiei de protecţie a lucrătorilor expuşi la agenţi chimici cancerigeni.
Practic, toţi oamenii pot fi expuşi la agenţi cancerigeni, ca de exemplu, la gaze de eşapament atunci când străbat străzi aglomerate. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare. Mulţi lucrători sunt expuşi zilnic, mulţi ani, la niveluri ridicate de substanţe cancerigene. Expunerea la substanţe cancerigene în sine nu este, în general, singurul factor care contribuie la dezvoltarea cancerului la un muncitor. Pentru cele mai multe substanţe cancerigene contează modul în care lucrătorul este expus, de exemplu, prin inhalare sau prin contact cutanat, la ce concentraţii şi pentru cât timp. De asemenea, moştenirea genetică şi biologică a muncitorului şi stilul său de viaţă pot contribui la dezvoltarea cancerului. Cu toate acestea, expunerea profesională la substanţe cancerigene este un factor major de risc cancerigen şi, prin urmare, sunt necesare soluţii inteligente pentru a reduce expunerea la agenţi cancerigeni la locul de muncă.
„În principiu, riscurile pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie să identifice şi să evalueze riscurile pentru lucrători asociate cu expunerea la agenţi cancerigeni şi trebuie să prevină expunerea lor atunci când riscurile apar. Dacă este posibil, substanţa cancerigenă trebuie înlocuită cu o alternativă mai puţin periculoasă. În caz contrar, agenţii cancerigeni, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, trebuie să fie fabricaţi şi utilizaţi într-un sistem închis pentru a preveni expunerea lucrătorilor.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă cât mai mult posibil printr-o serie de măsuri, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi, evacuarea agenţilor cancerigeni de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor de agenţi cancerigeni din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor cancerigeni şi a deşeurilor în recipiente etanşe şi etichetate clar ş.a Evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenire şi protecţie care se pun în practică trebuie să ţină cont de persoanele vulnerabile existente în companie: tineri, femei gravide sau care alăptează, lucrători cu afecţiuni cronice pentru care există contraindicaţii medicale etc”, a explicat inspector sef ITM Braşov, Adrian Reit (foto).