Înmormântarea CET-ului danez

Acum zece ani, autorităţile braşovene anunţau cu surle şi trâmbiţe un proiect de succes privind salvarea sistemului centralizat de termoficare de la poalele Tâmpei. Practic, în iunie 2007, consilierii locali au aprobat chiar şi un plan strategic al sistemului de termoficare al oraşului Braşov, plan care urmărea reabilitarea totală a sistemului centralizat de furnizare a agentului termic. Acesta fusese alcătuit pe baza unui studiu realizat de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti, completat cu masterplanul danez elaborat de ESA (societate în care erau parteneri nişte danezi, dar şi Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Braşov).
Anii au trecut şi sistemul de termoficare al Braşovului a trecut prin numeroase sincope, iar după 10 ani în care acest sistem a funcţionat mai mult „cârpit”, autorităţile locale şi-au dat seama că rămăseseră agăţate, cel puţin în acte, de societatea daneză ESA (Energy Saving Agency SA) de care nu s-a mai auzit nimic încă de atunci. Pentru a scăpa definitiv de acest proiect, pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Consiliului Local Braşov a fost inclusă şi aprobarea unui raport de lichidare a acestei societăţi. „AGEA Societăţii Energy Saving Agency SA, prin hotărâre a aprobat: dizolvarea şi lichidarea voluntară a societăţii, numirea în calitate de lichidator a lichidatorului/practicianului în insolvenţă CENŢU SPRL, distribuirea în totalitatea sa (dacă vor exista elemente de activ) a patrimoniului societăţii conform deţinerilor de capital social, radierea societăţii din evidenţele Registrului comerţului şi ale administraţiei finanţelor publice. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 2095/16.06.2017 partea a IV-a”, se precizează în raportul prezentat consilierilor locali.

Ce planuri fantasmagorice avea ESA pentru termoficarea Braşovului
Soluţia prezentată de ESA viza descentralizarea CET în două societăţi - CET Producţie şi CET Distribuţie - şi crearea unei unităţi de management a proiectului, care să se ocupe de supervizarea punerii în aplicare a tuturor etapelor planului şi de atragerea de finanţare. Pentru partea de producţie, experţii ESA propuneau construirea unei centrale noi, în cogenerare, pe locaţia vechii centrale termice Rulmentul, care ar fi acoperit necesarul mediu de 85-90 Gcal/h şi ar fi produs aproximativ 130MWh electricitate. Această uzină ar fi trebuit realizat printr-un parteneriat cu un investitor privat. De asemenea, planul prevede modernizarea actualului CAF Metrom, prin transformarea sa într-o uzină modernă, cu un cazan alimentat cu gaze naturale, care ar produce 100 Gcal/h şi ar servi drept centrală de rezervă. Nu în ultimul rând, şi CET-ul urma să fie transformat, respectiv construirea unei centrale noi în flux continuu, cu cazan alimentat pe biomasă (combustibil local), cu o producţie de aproximativ 25 Gcal/h, şi o centrală nouă pe gaz, utilizată drept centrală de rezervă, care ar produce 100 Gcal/h.

De unde ar fi venit banii?
Pe partea de distribuţie, masterplanul prevede renovarea reţelei de transport şi distribuţie, construirea conductei de transport care să facă legătura între CET şi Metrom şi transformarea celor nouă centrale termice de cvartal în puncte termice, ceea ce ar reduce la jumătate pierderile înregistrate în prezent în sistemul de transport şi distribuţie. Finanţarea pentru întreg proiectul ar fi urmat să fie asigurată atât prin atragerea de fonduri nerambursabile, cât şi prin împrumuturi, investiţii private şi fonduri guvernamentale, la care s-ar fi adăugat o cotă de participare din bugetul local. Investiţiile totale se cifrau la peste 200 de milioane de euro.
ESA avea ca acţionari o companie de utilităţi din oraşul danez Hostebro, respectiv Vestforsyning Erhverv A/S, care deţinea 51% din actiuni. Fondul de Investiţii pentru Europa Centrală şi de Est al Guvernului Regatului Danemarcei care promova investiţiile daneze în Europa Centrală şi de Est, deţine la rându-i 46% din acţiunile ESA. Darobi Center SRL reprezenta centrul româno-danez de afaceri şi idei inovatoare din România, înfiinţat de autorităţile locale din Braşov şi Centrul de Dezvoltare Danez, Nupark şi deţinea 1% din acţiunile ESA. Consiliul Judeţean Brasov şi Consiliul Municipiului Braşov aveau şi ele fiecare câte un procent din acţiunile ESA.