Îngrijirea paliativă, reglementată oficial de Ministerul Sănătăţii, după 26 de ani de când Braşovul face acest lucru

După 26 ani de la înfiinţarea primului serviciu de îngrijiri paliative din ţară - Hospice Casa Speranţei din Braşov, Ministerul Sănătăţii a reglementat oficial modul de organizare a îngrijirilor paliative în România. Până acum, îngrijirile destinate persoanelor cu boli cronice progresive sau incurabile s-au dezvoltat sporadic în România, atât în sistemul public cât şi în cel privat, sub forma organizaţiilor de caritate sau SRL-urilor. Ritmul lent şi aleator de dezvoltare a determinat un grad de acoperire redus la nivelul întregii ţări: din cei peste 172.000 de pacienţi care suferă de cancer şi alte afecţiuni non-oncologice şi care ar avea nevoie de îngrijire paliativă, doar 9% au acces în prezent la aceste servicii.
Prima reglementare oficială unitară a modului de organizare a îngrijirilor paliative în România, OMS nr. 253/2018, prezintă strategia de dezvoltare progresivă a îngrijirilor paliative, ca parte integrantă a sistemului de sănătate. Ordinul modifică legislaţia actuală de autorizare a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu şi stabileşte criterii distincte pentru autorizarea serviciilor care acordă îngrijiri paliative la domiciliu. Unităţile sanitare publice sau private care desfăşoară servicii de îngrijiri paliative la momentul publicării acestui ordin au la dispoziţie un an de zile pentru conformare.
„Prin acest regulament se creează practic premisele implementării şi dezvoltării programului Băncii Mondiale, prin care serviciile de îngrijire paliativă vor fi extinse, pentru ca nevoia reală să fie acoperită cât mai eficient pe tot teritoriul ţării. În acest moment, în România sunt încă 17 judeţe în care nu există niciun fel de servicii de îngrijiri paliative”, susţine Mălina Dumitrescu, director programe Hospice Casa Speranţei, unul dintre specialiştii care au lucrat la acest regulament.
Regulamentul detaliază toate categoriile de beneficiari ai serviciilor de îngrijiri paliative: pacienţii adulţi cu boli oncologice, cardiovasculare, pacienţii cu scleroză laterală amiotrofică, demenţă în ultimul stadiu, bolnavii cu scleroză multiplă, cei care suferă de boala Parkinson, pacienţii cu boli cronice pulmonare, cu accidente vasculare şi comă şi pacienţii cu miastenia gravis. În cazul pediatriei, vor beneficia de îngrijiri paliative copiii cu boli care ameninţă viaţa (afecţiuni pentru care tratamentul curativ este posibil, dar poate eşua), copiii cu boli care limitează viaţa (afecţiuni pentru care tratamentul intensiv poate prelungi prognosticul şi îmbunătăţi calitatea vieţii), copii care suferă de boli progresive pentru care de la început este posibil numai tratament paliativ şi copiii cu boli non-progresive care determină o fragilitate constituţională şi o mare susceptibilitate pentru complicaţii.
În funcţie de complexitatea cazurilor şi de nevoile pacienţilor, aceştia vor beneficia de îngrijiri paliative de bază sau îngrijiri paliative de specialitate.
Pe măsură ce personalul medical va fi instruit pentru acordarea îngrijirilor paliative de bază, aceste servicii vor fi acordate la domiciliu sau în cabinetele medicilor de familie, în spitalele generale sau de specialitate, în centrele de zi sau ambulatorii.
Îngrijirile paliative specializate vor fi acordate de către echipe multidisciplinare cu pregătire aprofundată în domeniul paliaţiei (medici, asistenţi medicali, asistenţi sociali, psihologi, terapeuti, consilieri spirituali) în diferite medii de îngrijire: la domiciliul pacienţilor, în secţii/compartimente de îngrijiri paliative, în ambulatoriu sau în centre de zi. Serviciile cunoscute publicului larg ca „hospice-uri” se încadrează în această ultimă categorie de servicii specializate de îngrijiri paliative.
„Potrivit regulamentului recent aprobat, pacientul şi familia sa pot beneficia de îngrijiri paliative de la momentul diagnosticului bolii cronice progresive. Asta înseamnă o mai bună calitate a vieţii atât pentru pacient cât şi pentru cei dragi ai săi, o influenţă pozitivă în evoluţia bolii, şi, acolo unde este cazul, controlul durerii şi al altor simptome”, declară Mirela Nemţanu, director executiv Hospice Casa Speranţei.