Înfrăţire cu fraţii

11 primari din raionul Ştefan Vodă din Republica Moldova au venit la Braşov, dornici să găsească localităţi din judeţul nostru cu care să se înfrăţească. Pentru a discuta despre parteneriatele de înfrăţire, miercuri, 6 octombrie, la Centrul de Afaceri din Bartolomeu, ei s-au întâlnit cu reprezentanţii a 17 primării din judeţul Braşov. Evenimentul de la Centrul de Afaceri din Bartolomeu a fost organizat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi, pe lângă reprezentanţii primăriilor, a participat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, vicepreşedintele administraţiei judeţene, Şerban Todorică, dar şi deputatul braşovean Dumitru Flucuş (PNL).

De 10 ani
În timpul întâlnirii de la Braşov, edilii din Raionul Ştefan Vodă au spus că sunt interesaţi, în primul rând, să afle de la colegii lor din România ce au de făcut pentru o cât mai bună administrare a localităţilor pe care le păstoresc şi pentru o absorbţie cât mai eficientă a fondurilor europene.
„Această colaborare persistă de circa 10 ani, când, în Parlamentul Republicii Moldova, am făcut cunoştinţă cu primarul din Şinca Nouă, Dumitru Flucuş, cu care am legat o colaborare şi o prietenie de suflet care durează până în ziua de astăzi”, a povestit primarul oraşului Ştefan Vodă, Vladislav Cociu.
Situat la numai 7 kilometri de oraşul Ştefan Vodă, satul Marianca de Jos are o populaţie de numai 500 de locuitori, dar este interesat şi el de o înfrăţire cu o comună braşoveană. „Fiindcă sunt la primul mandat, vrem să acumulăm cât mai multă experienţă de la colegii din România, din judeţul Braşov. Sătucul nostru este mic şi dorim să ducem şi la noi experienţa acumulată de primarii de aici şi să vedem toată frumuseţea care e în localităţile din România”, a exprimat Ruslan Ştirbu, primar Marianca de Jos.
Primarii braşoveni spun că şi ei au de învăţat de la confraţii lor din Republica Moldova. „A fost o vizită inedită din partea unor oameni pe care îi vedem ca pe nişte fraţi şi pe care vrem să îi ajutăm să treacă peste perioada aceasta de preaderare şi, de asemenea, să încercăm şi noi să învăţăm de la ei şi să ne aducem aminte că, de fapt, şi noi am trecut prin această perioadă şi să fim mai atenţi la ceea ce se întâmplă în zilele noastre şi să apreciem ceea ce avem”, a spus primarul din Râşnov, Liviu Butnariu.
Totodată, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „sunt câteva localităţi braşovene, precum Şinca Nouă, Bran şi Ucea, care s-au înfrăţit cu comune din raionul Ştefan Vodă în urmă cu câţiva ani, dar sper că în urma întâlnirii de astăzi (ieri – n.r.) să se lege alte asemenea proiecte de cooperare bilaterală, în beneficiul ambelor părţi”.

Un deputat braşovean propune un fond de investiţii primăriile înfrăţite cu localităţi de peste Prut
Pe de altă parte, în timpul evenimentului de miercuri, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că deputatul braşovean Dumitru Flucuş a depus la Parlamentul României un proiect de lege privind acordarea unor sume de bani primăriilor din ţara noastră care au încheiate parteneriate de înfrăţire.
„Proiectul de lege depus de colegul nostru vizează constituirea unui fond naţional de investiţii destinat proiectelor implementate în comunităţile înfrăţite. Dacă acest proiect de lege va fi aprobat de Parlamentul României, chiar de anul viitor acest fond de investiţii ar putea fi la dispoziţia autorităţilor publice locale din ţara noastră care au încheiat acorduri de înfrăţire cu comunităţi locale din Republica Moldova”, a declarat Veştea.
După evenimentul de la Centrul de Afaceri din Bartolomeu, delegaţia din Republica Moldova a vizitat şantierul Aeroportului Internaţional Braşov.
Legăturile dintre Braşov şi raionul Ştefan Vodă au fost tot mai strânse în ultima perioadă. Chiar în aceste zile, Consiliul Judeţean Braşov a alocat 400.000 de lei pentru reparaţii care necesită să fie efectuate la spitalul din Ştefan Vodă.

Artă de peste Prut, prezentată la Braşov
Fraţii de peste Prut nu au venit cu mâna goală, ci au adus o foarte frumoasă expoziţie, împreună cu autoarea tablourilor, profesoara Liudmila Ciuloci. „Aceste lucrări au fost realizate în diferite perioade. Cele mai multe sunt din perioada în care mi-am dorit să am copii şi nu am avut şi, făcând o parte din lucrări, aşa a fost să fie că au apărut în familia noastră doi copii minunaţi”, a spus autoarea lucrărilor din expoziţie.