Îndemnuri şi … scăpări în „Drum Nou” de acum o jumătate de veac

Lucruri extrem de interesante putem afla dacă răsfoim presa de acum o jumătate de secol. Între altele, descoperim că ţări precum Germania, Italia sau Franţa aveau încă de pe atunci mult mai mulţi kilometri de autostradă decât are România în prezent, dar şi despre pregătirile pentru ziua de 1 Mai.
În numărul din 19 aprilie 1973 al ziarului braşovean „Drum Nou”, cum s-a numit „Gazeta de Transilvania” în perioada comunistă, nu găsim ştiri sau editoriale de senzaţie, dar sunt câteva informaţii care acum par mult mai interesante decât la momentul publicării lor.
„În cotidianul braşovean de acum 50 de ani, în plină perioadă a „construirii” ordinii socialiste şi comuniste în România, ziarul braşovean «Drum nou» relata ştiri obişnuite despre munca pe ogoare şi îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal. Avem şi o poză cu o muncitoare de la Filatura din Ghimbav, dar şi un articol interesant de istorie modernă, despre Revoluţia de la 1848 şi contribuţia românilor braşoveni la eveniment, semnat de renumitul profesor şi muzeograf Ioan Prahoveanu”, a explicat muzeograful Ovidiu Savu.

Propagandă şi transmitere de directive
Muzeografii de la Casa Mureşenilor din Braşov deţin arhiva celui mai longeviv ziar în limba română, fondat de George Bariţiu, în 1838. Adeseori, în paginile ziarului se regăsesc articole valoroase atât jurnalistic, cât şi din punct de vedere istoric.
Unul dintre titlurile de pe prima pagină ale numărului de acum o jumătate de veac este „Munca pe ogoare să nu înceteze nici o clipă”, un îndemn obişnuit în presa acelor vremuri. Nici subtitlurile nu se lăsau mai prejos ca „atractivitate”: „În apropiere de ziua de 1 mai are loc lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului cincinal”.
În acest sens, se dă ca exemplu activitatea „neobosită” a Trustului de construcţii industriale care terminase de construit, înainte de termen, Fabrica de bere. Avem şi o poză cu o tovarăşă muncitoare de la Filatura de la Ghimbav, care ilustrează lupta dusă de popor în preajma Zilei Muncii.
„Organizaţi schimburi prelungite la toate tractoarele ce lucrează la pregătirea solului”, este unul din subtitlurile care arată că jurnaliştii de atunci se pricepeau şi la agricultură sau, mai degrabă, la transmiterea directivelor de la conducerea de partid către angajaţii din agricultură.

Pe lângă osanalele aduse regimului comunist mai scăpa şi câte o informaţie despre realitatea din Occident
Tot pe prima pagină apare şi un articol interesant, semnat de profesorul şi muzeograful (la acea vreme) Ioan Prahoveanu, despre Revoluţia de la 1848 şi contribuţia braşovenilor la evenimentul care a marcat jumătatea secolului al XIX-lea.
Cele mai interesante informaţii vin, însă, în pagina a doua, la rubrica „Automobilistice”.
„Deşi, de cele mai multe ori, realizările capitalismului erau criticate în ziarele vremii, ni se dă o statistică simplă, de acum o jumătate de secol, cu autostrăzile deţinute de ţări ca Republica Federală Germania – 5.500 de kilometri, Italia - 4000 de kilometri, sau Franţa, cu „doar” 2.000 de kilometri. Când ne gândim, însă, că, la noi, în România, acum, la 50 de ani distanţă, nu avem încă 1.000 de km de autostradă, nu mai avem cuvinte să mai comentăm ceva”, a mai precizat Ovidiu Savu.
Tot în pagina a doua găsim un articol interesant despre construcţia Cetăţii Făgăraşului, iar la rubrica externă, de la ultima pagină, unul despre o acţiune culturală importantă unde a fost omagiat sculptorul român Constantin Brâncuşi.