Curs BNR

1 EUR = 4.9758 RON

1 USD = 4.6712 RON

1 GBP = 5.7677 RON

1 XAU = 354.4765 RON

1 AED = 1.2719 RON

1 AUD = 3.0068 RON

1 BGN = 2.5441 RON

1 BRL = 0.8970 RON

1 CAD = 3.4040 RON

1 CHF = 5.1247 RON

1 CNY = 0.6449 RON

1 CZK = 0.1969 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0971 RON

1 HUF = 1.2603 RON

1 INR = 0.0560 RON

1 JPY = 3.0182 RON

1 KRW = 0.3387 RON

1 MDL = 0.2597 RON

1 MXN = 0.2740 RON

1 NOK = 0.4241 RON

1 NZD = 2.7592 RON

1 PLN = 1.1519 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0500 RON

1 SEK = 0.4281 RON

1 TRY = 0.1433 RON

1 UAH = 0.1174 RON

1 XDR = 6.1419 RON

1 ZAR = 0.2447 RON

Editia 8168 - 23 apr 14:05

Închiriez uter. 28.000 de euro

Autor: Adina CHIRVASÃ

Publicat la 23 martie 2010

Pe internet au început să apară tot mai multe anunțuri cu doamne care-și oferă corpul pentru a face fericit un cuplu steril, oferte fiind și de la tinere din Brașov

Închiriez uter. 28.000 de euro Pe internet au început să apară tot mai multe anunțuri cu doamne care-și oferă corpul pentru a face fericit un cuplu steril, oferte fiind și de la tinere din Brașov. Oferta însă este costisitoare, câteva zeci de mii de euro. Și mai este și nereglementată legal: mama poate rămâne și cu copilul, și cu banii, pentru că orice instanță, în cazul unui proces, îi recunoaște dreptul de mamă biologică Pentru cuplurile care nu pot avea un copil, dar au mulți bani, soluții există mereu, exceptând adopțiile. Una ar fi închirierea unei mame, care să poarte materialul genetic al cuplului. Doar o simplă căutare pe internet cu expresia „mamă surogat” te trimite la zeci de anunțuri postate de tinere sau doamne trecute de 30-40 de ani care-și oferă corpul la vânzare pe mii de euro, să aducă pe lume un bebe pentru alții. În România, practica există de ani buni, deși nu există o legislație care să reglementeze acest lucru. Prețul uterului: cel mai mult 30.000 de euro „Am 30 de ani și 2 fetițe de 5 și respectiv 2 ani, sănătoase născute prin naștere normală. Aș accepta să fiu mamă surogat pentru suma de 30.000 euro. Mă puteți contacta la:…” sau „Am doi copii sănătoși și frumoși, de 18 și 14 ani, o familie minunată. Cu toate că am 43 de ani, nu cred că sunt probleme sunt perfect sănătoasă. Doresc să fac acest lucru deoarece copii mei au nevoie de ajutor acum (facultate, meditații…), iar eu sunt în șomaj, mica noastră afacere nu mai merge bine, iar salariul soțului nu este suficient. Mă puteți contacta la …” Cam așa sună anunțurile. De cealaltă parte „mă interesează găsirea unei persoane care să accepte să poarte o sarcină. Mă puteți contacta la…” Anunțurile au fost postate chiar la începutul acestei luni, pe un site de specific. La prima vedere, toată lumea pare să aibă de câștigat. Cuplul oferă banii, femeia naște copilul cu materialul genetic al cuplului, iar la urmă toată lumea e fericită. În realitate, procedurile nu sunt chiar atât de simple. Și dificultăți apar chiar de la postarea anunțului. „Eu am aflat de pe internet de această posibilitate. Știu că ar putea fi greu, m-am gândit la ce înseamnă nouă luni de sarcină, însă cred că merită. Mai am un copil. Am mai fost contactată de câteva cupluri, ofereau câteva zeci de mii de euro, însă apoi nu s-a mai întâmplat nimic. M-a mai contactat cineva, dar nu mi s-a părut serioasă treaba, așa că am refuzat”, spune o tânără care a postat un astfel de anunț și care a dorit să rămână în anonimat. Și din Brașov o femeie s-a gândit la această soluție pentru a ieși din dificultățile materiale. Din păcate, însă, nu a dorit să vorbească cu reporterul „Bună Ziua, Brașov” decât dacă e plătită pentru asta. Andreea Pârvu are 25 de ani, și potrivit declarațiilor postate pe internet, este căsătorită de trei ani și are o fetiță de 2 ani și 8 luni. Vrea să fie mamă-surogat din cauza problemelor financiare. Soțul ei lucrează în București, dar nu și-a mai luat salariul de două luni. Până acum, ea spune că găsit un cuplu din Suceava, care ar fi dispus să ofere 28.000 de euro, dar încă nu a primit un răspuns de la ei. Nu există legislație specifică Practic, acest târg pentru viață înseamnă mai mult: femeia este fertilizată in vitro cu ovulul fecundat, ea poartă sarcina timp de nouă luni, dar se obligă ca, după naștere să dea copilul cuplului care a contactat-o. Cuplul va asigura tot ce este necesar pentru naștere, iar apoi își va… adopta copilul. „După nașterea unui copil purtat de o altă mamă poate urma calea adopției. Asta pentru că la noi nu există o lege de reproducere umană asistată. Procedurile de adopție, însă durează foarte mult. Doar 120 de zile durează procedurile prealabile de adopție, ceea ce înseamnă patru luni. Mai sunt apoi și alte proceduri. În general, o adopție ajunge și la 9-10 luni”, explică avocatul brașovean Adrian Rusu. Adopția se încheie dacă mama surogat își respectă promisiunea că va da copilul. Asta pentru că, între timp, apare atașamentul față de copil, care nu intră în tranzacție. „O mamă, oricât de rațională, se atașează de copil, chiar dacă știe că nu este copilul său. Doar prin simplul fapt că timp de nouă luni îl poartă în pântecele său. Și, mai mult, atașamentul apare în special în momentul nașterii, pentru că atunci acel ceva devine palpabil, vizibil. Dacă acesta este crescut și hrănit la sân o perioadă mai lungă, crește și atașamentul, astfel că vor apărea problemele adaptative ale mamei. În funcție de personalitatea ei, mama poate depăși mai ușor sau mai greu pierderea copilului”, a explicat psihologul Teodor Șerbănescu. În cazul unui proces, mama purtătoare are câștig de cauză Așa încât, dacă mama vrea să păstreze copilul, orice instanță îi va recunoaște dreptul de mamă – ea i-a dat viață bebelușului. În România nu există bază legislativă pe această problemă. De altfel, și pe forumurile de discuții, subiectul este aprig dezbătut. Iar sfatul „forumistelor” pentru cuplurile care vor să apeleze la această formă de a avea un copil este ca însămânțarea și nașterea să se facă în străinătate, unde există legislație pusă la punct. „În cazul unui proces, orice act încheiat, fie și la notar, înainte de tranzacție este nul. În fața legii, mama purtătoare este mama copilului. Practic, dacă o mamă este inseminată, ea este mama biologică. Asta deoarece, la noi, o astfel de practică intră la legea prelevării și donării de organe. Ea poate recunoaște că a fost inseminată, i s-a donat ovulul, însă ea este mama biologică și așa o va recunoaște orice instanță. Și, până la urmă este vorba de viața unui copil aici”, explică avocatul Adrian Rusu.
+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie