Începe vremea colindelor. Din zona Braşovului provin câteva colinde care au ajuns celebre în întreaga ţară

Tradiţia ortodoxă spune că ziua de Sfântul Nicolae este prima în care se pot cânta colinde iar cea de Sfântul Ion, ultima. Între cele două sărbători, românii se bucură de cântecele dedicate Naşterii Domnului. Judeţul nostru are tradiţii extrem de frumoase în această perioadă a anului iar cele din Ţara Făgăraşului sunt cele mai celebre.
„În majoritatea satelor se constituie şi în zilele noastre cetele de feciori, care, aşa cum ştim, se constituie în ziua de Sfântul Nicolae. Aceste cete, în această perioadă îşi aleg vătaful mare, vătaful mic, îşi aleg crâşmarul, îşi aleg casierul, îşi aleg gazda, unde fac repetiţii şi unde, în perioada sărbătorilor, o să locuiască”, ne-a declarat Alexandru Stănescu (foto), director Muzeul de Etnografie Braşov.
Tradiţia cetelor de băieţi din zona Făgăraş se păstrează şi în zilele noastre, mai ales că înglobează mai multe obiceiuri. În zona Braşovului, tradiţia nu se mai păstrează decât în puţine cazuri, însă de aici provin câteva colinde care au ajuns celebre în întreaga ţară. 
„Cel mai cunoscut colind, pe care îl putem considera ca fiind al nostru, al celor din Ţara Bârsei, din zona Braşovului, este colindul «Pleacă Lina la fântână». Mai sunt şi câteva colinde specifice. De exemplu, în cadrul grupurilor de juni din Şcheii Braşovului, la junii tineri există două, trei colinde specifice, chiar şi serenade care se cântă în această perioadă”, a mai spus Alexandru Stănescu.
Judeţul Braşov are trei mari zone etnografice: Braşov, Făgăraş şi Rupea, în care colindele şi obiceiurile diferă. În jurul Braşovului şi la Rupea există influenţe maghiare şi săseşti, în timp ce la Făgăraş tradiţiile sunt pur româneşti, iar tinerii le păstrează şi în zilele noastre.