Începe a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice

Au mai rămas puține ore până când cei peste 10.000 de sportivi prezenți la cea de-a 29-a ediție a Jocurilor Olimpice din China vor intra în „cuibul de păsări”, cum mai este denumit noul stadion din Beijing, cu o capacitate de 91.000 de spectatori. Pe 8 august, la ora 8:00 (ora locală), în anul 2008 (08.08.2008 ora 8:00), se va aprinde flacăra olimpică, se va ridica drapelul cu cele cinci cercuri și se va intona imnul compus în 1896 de grecul Kamaros. De la prima ediție, care a avut loc pe 6-15 aprilie 1896, pe stadionul de marmură din Atena, au trecut mai bine de 112 ani, timp în care s-au desfășurat 25 de ediții. Trei ediții, 1916, 1940 și 1944, nu au avut loc (dar au fost numerotate), din cauza celor două conflagrații mondiale. De-a lungul acestor 112 ani, România a participat la 17 ediții, începând din 1924 de la Paris. A lipsit în două rânduri, la ediția din 1932 de la Los Angeles și 1948 de la Londra. În toată această perioadă de timp, țara noastră a cucerit 284 de medalii (din care 82 de aur, 88 de argint și 114 de bronz). Prima medalie s-a cucerit la Paris în 1924, un bronz la rugby. Primul argint a fost cucerit în 1936, la Berlin, la călărie, iar primul aur, în 1952, la Helsinki, la tir. Dacă la prima participare, în 1924, delegația României avea în componență 51 de sportivi numai bărbați, în 1980, la Moscova, a avut o delegație de 239 de sportivi, (din care 76 femei). De-a lungul participării la cele 17 ediții, sportivii români au luat parte la 25 de sporturi, dar medalii au obținut numai la 15 discipline, iar cel mai titrat sport este gimnastica. Un număr de 11 sporturi nu au cucerit medalii: ciclismul (cu 6 participări), polo (8), pentatlon modern (6), tenis (4), tenis de masă și fotbal (cu câte 3 participări), sărituri la trambulină (5), yachting (2), badminton, baschet și tir cu arcul (o singură participare). Delegația țării noastre la Jocurile Olimpice de la Beijing numără 103 sportivi (din care 38 femei), față de 112 (din care 60 femei) în urmă cu patru ani la Atena. Cel mai mare lot îl are atletismul, cu 17 sportivi, din care un singur bărbat, urmat de handbalul feminin, cu 15, canotaj, cu 13, și gimnastică, cu 12. Vom căuta să prezentăm componența fiecărui sport în parte, în ordinea contribuției la zestrea olimpică. Gimnastica, din nou în prim plan De la ediția de la Montreal 1976, la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice gimnastica artistică a fost în topul întrecerilor. Deschizătoarea de drumuri a fost Lenuța Leuștean, în 1956, la Melbourne, dar timp de 20 de ani „artistica” se afla în planul doi. Cea care a desțelenit din nou drumul a fost eroina de la Montreal, Nadia Comăneci, prima care a obținut nota perfecțiunii - 10. De atunci și până la Atena, gimnastica feminină (iar din 1996 și cea masculină) a adunat în panoplie 66 de medalii, din care 23 de aur, 19 de argint și 24 de bronz. Dacă într-un clasament al medaliilor gimnastica se află pe primul loc, tot pe primul loc se află și Nadia Comăneci într-un alt clasament al sportivilor români medaliați de-a lungul timpului cu cele 9 distincții, din care 5 de aur, 3 de argint și una de bronz. La Beijing, echipa feminină este formată din 6 sportive, toate debutante la J.O. Din cele șase fete, cinci au mai fost medaliate la campionatele mondiale și europene: Sandra Izbașa (2 medalii de aur și 1 argint la CE 2008), Steliana Nistor (1 aur și 1 argint la aceeași competiție), Anamaria Tămârjan (1 aur și un bronz la aceeași competiție), Gabriela Drăgoi (1 aur la europene), iar Andreea Grigore (un bronz la mondialele din 2007). Debutanta este Andreea Acatrinei. În întrecerea pe echipe, România va avea ca adversare pentru podium formația Chinei, a SUA și a Rusiei. În lupta pentru individual compus vor concura de la egal la egal Sandra Izbașa și Steliana Nistor. La masculin, din echipa de acum patru ani (care a cucerit bronzul pe echipe) mai fac parte Marian Drăgulescu, Răzvan Șelariu și Daniel Popescu. Alături de ei, din echipă mai fac parte Flavius Koczi, Robert Stănescu și Adrian Bucur. Cu excepția ultimului, ceilalți au fost medaliați la europenele din 2004, 2006 și din acest an. Marian Drăgulescu a obținut argintul la sol și bronzul la sărituri. Obiectivul gimnaștilor este de a-și păstra locul trei pe echipe și de a cuceri medalii, în special la sol, cal cu mânere și sărituri. Canotajul academic… De la J.O. de la Munchen 1972, canotajul românesc a obținut la fiecare ediție medalii. Prima medalie a fost a schifului de 2+1 (Petre Ceapura, Ștefan Tudor și Ladislau Lovrenski), care a obținut bronzul. La Beijing vor participa numai 13 sportive, ce vor lua parte la 3 probe: 8+1, 2 rame fără cârmaci și 2 vâsle categoria ușoară. În ultimele trei ediții, ambarcațiunea de 8+1 a cucerit de fiecare dată aurul olimpic. Georgeta Damian – Andru-nache, Viorica Susanu, Doina Ignat, Rodica-Maria Șerban, Simona Mușat, Constanța Burcică, Eniko Barabaș, Camelia Lupașcu, Ana Maria Apachiței, Iulia Neacșu, Ioana Papuc, Elena Georgescu, Roxana Cogianu și-au propus ca obiectiv două medalii, din care una de aur. Din păcate, cea mai titrată canotoare, Elisabeta Lipă, a refuzat să participe, în semn de protest față de nerealizarea pistei de la Snagov. De-a lungul celor nouă ediții de când au apărut medaliile, canotajul a adus 35 de medalii, din care 18 de aur, 10 de argint și 7 de bronz. Regele sporturilor: atletismul Atletismul, considerat pe bună dreptate ca rege al sporturilor, practicat și în vechea Eladă, a fost prezent la toate edițiile Jocurilor Olimpice moderne. Atleții români au participat la întrecerile celor 5 cercuri de la ediția din 1928 de la Amsterdam, dar prima medalie cucerită a fost un aur la săritura în înălțime la Roma, în 1960, prin Iolanda Balaș, sportiva care a dominat 14 ani această probă, ducând recordul mondial la culmi nebănuite pentru acea perioadă. De altfel, Iolanda Balaș este atleta care a cucerit aurul în două ediții consecutive. În 44 de ani până la ediția actuală atleții au adus 34 de medalii, din care 10 de aur, 14 de argint și 10 de bronz. La Beijing vor participa 16 atlete și un atlet. În ultimul moment, două sportive au renunțat să facă parte din lot, fiind suspecte de dopaj, semifondistele Elena Antoci și Cristina Vasiloiu, ambele cu norma realizată la 1500 m. Printre protagoniste se află maratonista Lidia Șimon, medaliată cu aur la mondialele din 2001 și argint la J.O. din 2000, Cristina Casandra și Ancuța Boboul (aur în Cupele Europei și respectiv argint la mondialele de juniori), la 3000m obstacole, triplu-saltista Adelina Gavrilă, Bianca Perie (quadruplă campioană mondială de junioare) la aruncarea ciocanului, Ionela Târlea (argint la J.O. 2004) la 400m. și 200m, Nicoleta Grasu (argint la mondialele 2001) la aruncarea discului, Felicia Țilea (argint la Cupa Europei 2006) la suliță, Mihaela Neacșu la 800m., Monica Stoian Suliță, Luminița Talpoș și Constantina Diță la maraton, Viorica Țigău la săritura în lungime. Singurul bărbat din delegația atletismului românesc este triplu-saltistul Marian Oprea, care are cea mai bună săritură din acest sezon. Speranțe au toți atleții, numai că la acest sport concurența este acerbă. Flotila lui Ivan Patzaikin Un alt sport care a adus glorie României este flota de Kaiac-Canoe. Din 1956 de la Melbourne, când Leon Rotman a adus prima medalie de aur, ediție de ediție Kaiac-Canoea a adus medalii, cu excepția ediției precedente de la Atena. Cele 34 de medalii, din care câte 10 de aur și argint și 14 de bronz, au făcut ca de sportivii români să se teamă un întreg mapamond. Ivan Patzaikin, cu cele 7 medalii cucerite (4 de aur și 3 de argint), se află pe locul 3 al olimpicilor români. La actuala ediție s-au calificat numai 5 canotori și niciun kaiacist: Florin Mironcic (2 medalii de aur la europenele din 2006) va concura la C1-500. Iosif Chirilă – Andrei Cuculici (argint la mondialele din 2007) la C2-500 și Nicolae Flocea – Constantin Popa la C2-1000m speră la medalii după opt ani. Opt luptători au trecut de calificări La cele două stiluri de lupte (greco-romane și libere) au reușit să se califice opt sportivi în turnee preolimpice sau la europene și mondiale. Luptele au adus țării 32 de medalii olimpice, din care 7 de aur, 8 de argint și 17 de bronz. Primul medaliat olimpic a fost la ediția de la Melbourne, Francisc Horvath, care a participat la categoria 57kg la greco-romane. Din acel moment și până la ediția din 1992 de la Barcelona, de fiecare dată România s-a aflat pe podium. La ultimele trei ediții, însă, luptătorii s-au aflat departe de podium. La Atena, Eusebiu Diaconu s-a clasat pe locul 7. La greco-romane, Eusebiu Diaconu (campion european în 2007) va încerca acum să se revanșeze. Argintul și bronzul europenelor din acest an, Virgil Munteanu și Iulian Panait, completează lista. La libere se află și un brașovean de la Dinamo, Rareș Chintăoan (bronz la europenele din 2006). Ștefan Gheorghiță, Petru Toarcă, precum și Estere Dobre și Ana Maria Pavăl au același scop: medalii. Suferința boxului românesc Nu cu mulți ani în urmă, boxerii români amatori erau o forță, evaluând de la egal la egal cu marile forțe din Cuba și Rusia, în ultimii ani punân-du-se mai mult accentul pe boxul profesionist. Din 1952, de la Stockholm, când Vasile Tița a cucerit argintul, iar Gheorghe Fiat bronzul, ediție de ediție (excepție fiind 1964), am obținut me-dalii. De aur s-a bucurat numai Nicolae Linca (trecut recent în eternitate), la J.O. de la Melbourne. Acum patru ani, constănțeanul Ionuț Gheorghe a obținut bronzul, dar de data aceasta este hotărât să urce în finală. Al doilea boxer care ne va reprezenta este Georgian Popescu, fără performanțe strălucite, exceptând această calificare la J.O. Ambii vor să întregească panoplia celor 25 de medalii obținute până în prezent (1 de aur, 9 de argint și 15 de bronz), cu medalii cât mai strălucitoare. Sorin Babi nu s-a mai calificat la tir Dacă pistolarul Sorin Babi s-ar fi calificat la Beijing, ar fi doborât recordul de prezențe la J.O. Până la Atena a avut șase prezențe. De la Stockholm 1952, când Iosif Sârbu a cucerit prima medalie de aur pentru sportul românesc, la pușcă 40 focuri culcat, tirul românesc a fost permanent, până la Sydney 2000, pe podium. La Atena, primul tirist a fost pe locul 5. La Beijing sunt calificați patru sportivi: Alin Moldovan (argint la mondialele 2006) la pușcă aer comprimat, Ioan Toman (aur și argint la mondialele din 1995 și respectiv 2007) la pistol viteză, Iulian Raicea (bronz la J.O. 2000) la pistol cu aer comprimat și Lucia Mihalache la skeet. Se vor reînnoda medaliile pentru tirul românesc, cifrat la un total de 14 (5 de aur, 4 de argint și 5 de bronz). „Mușchetarii” români vor din nou aur Prima medalie a „Mușchetarilor” a fost argintul de la floretă al Olgăi Orbon-Szabo, din 1956, de la Melbourne. Din acel moment, de fiecare dată scrima aducea medalii pe unde evolua. S-au adunat 12 medalii, din care 3 de aur și 3 de argint și 6 de bronz. La Atena însă nu s-a mai ajuns la medalii, trebuind să ne mulțumim cu un loc 4 la sabie feminin. La Beijing vor fi mulți scrimeri, fiecare cu gândul la o medalie cât mai strălucitoare. Mihai Covaliu (brașovean de origine, ce a început sportul la CS Tractorul), campion olimpic în 2000, vrea să revină în fruntea sabreurilor. Îl va avea partener și pe Rareș Dumitrescu. Cristina Stahl și Virgil Șălișcan la floretă, prima campioană europeană în 2004 iar al doilea bronz la europenele din 2003, au ca obiectiv finala. Spadasina Ana Maria Brânză, vicecampioană europeană în acest an, nu se gândește decât la aur. Elevii lui Nicu Vlad țintesc medalii De două ediții a Jocurilor Olim-pice, halterofilii nu au mai adus medalii. În decursul celor 56 de ani de când concurează și de 28 de ani de când ies pe podium s-au strâns 11 medalii, din care 2 de aur, 6 de argint și 3 de bronz. De această dată, cinci halterofili (din care o femeie), încearcă reînnodarea tradiției. Ei sunt Răzvan Martin, Antoniu Buci, Alex. Roșu, Răzvan Roșu, cu toții medaliați și participanți la europene și mondiale de juniori, precum și bronzul europenelor din acest an. Camelia Potec speră la un nou aur Natația nu a fost un punct forte al țării noastre. Deși s-au trimis reprezentanți încă din 1952, prima medalie a venit în 1984, la Los Angeles, de la Anca Pătrășcoiu, bronz la 200m spate. Primele medalii de aur s-au obținut în 2000 la Sydney, prin Diana Mocanu, Camelia Potec a urmat-o acum patru ani, victorie pe care vrea s-o reitereze de data aceasta. Până la obținerea de noi medalii, să consemnăm că s-au obținut 9 medalii (3 de aur, 2 de argint și 4 de bronz). Ceilalți componenți speră să ajungă cel puțin în finale: Dragoș Coman la fluture și liber, Răzvan Florea la spate, brașoveanul Ion Gherghel la fluture, Norbert Trandafir la bras, iar Valentin Preda la aceeași probă, dar în ștafeta de 4x100. Deși în țară nu sunt condiții pentru sărituri, trimitem doi reprezentanți la platforma de 10m: Constantin Popovici și Ramona Ciobanu. Un singur judocan La un moment dat se făcuse o școală de judo, dar acest sport trăiește numai prin două cluburi mai acătării în țară. După cele trei medalii de bronz cucerite până acum, Daniel Brata, de la Dinamo Brașov, are de gând să urce din nou pe podium. Doi tenismeni își încearcă șansa la Beijing De șase ori tenisul românesc a fost prezent la întrecerile olimpice, dar niciodată nu a reușit să ajungă în fazele înalte ale competiției. La Beijing, doar Victor Hănescu (55 ATP) și Sorana Cârstea au reușit să prindă biletele pentru tabloul de 64. Este greu de crezut că de data aceasta vor urca prea mult în ierarhie. Acum patru ani, atât Victor Hănescu, cât și Andrei Pavel au ieșit din primul tur. Speranțe la tenis de masă Nici tenisul de masă nu a avut prea mari succese la întrecerile olimpice. Participanți la patru ediții anterioare, ping-pongiștii, cum li se mai spune, nu au trecut de turul II. De data aceasta, marile speranțe ale acestui sport, Daniela Dodean (aur la europenele de tineret din 2007), Elisabeta Samara (3 aur și 1 argint la europenele de juniori) sau Iulia Necula (argint și bronz la europenele de tineret din 2004), vor să pătrundă și în elita olimpică. Veteranul Adrian Crișan (sfertfinalist la mondialele din acest an) are de gând să pătrundă în careul de ași. Singurul sport pe echipă: handbalul Handbalul feminin a ajuns la Jocurile Olimpice la două ediții, la edițiile din 1976 de la Montreal și 2000 de la Sydney, unde a terminat mult în afara podiumului, pe locul 7. De data aceasta, handbalistele se prezintă ca ocupante a locului 4 la ultima ediție a mondialelor, cu o singură înfrângere în pregătiri, la campioana europeană Norvegia. Obiectivul, o medalie care să aibă o strălucire cât mai mare. Din echipa de acum opt ani, acum mai fac parte doar Luminița Huțupan – Dinu, Vali Motogna-Beșe (purtătorul drapelului României), Carmen Amariei-Lungu (legitimată la Rulmentul) și Talida Tolnai. Celelalte componente sunt Tereza Tamoș – Valentina Elisei, Ramona Maier, Adriana Nechita, Ionela Gâlcă-Stanca, Florina Bârsan, Adina Meiroșu, Aurelia Brădeanu, Narcisa Lecușanu, Mihaela Ani-Senocico, Cristina Neagu. Brașovul, reprezentat de șapte sportivi La întrecerile de la Beijing participă și șapte sportivi legitimați la cluburile brașovene: trei sunt de la HC Rulmentul – Urban, alți trei de la Dinamo, iar unul de la CSM. Trei handbaliste fac parte din echipa ce are ca obiectiv o medalie: Ionela Gâlcă-Stanca, Carmen Amariei- Lungu și Cristina Neagu. CS Dinamo îi are pe judocanul Daniel Brata, pe luptătorul de la libere, Rareș Chintăoan și pe tenismenul Victor Hănescu. Singurul sportiv de la CSM este Ioan Gherghel la înot. Este cea mai consistentă participare brașoveană din ultimele ediții la Jocurile Olimpice.