Înălţarea omului şi divinitatea, tema nr. 2 pentru zidurile mănăstirii din Piaţa Sf. Ioan

Început acum doi ani, proiectul privind pictarea zidului Mănăstirii Franciscane dinspre Piaţa Sfântul Ioan a continuat anul acesta, după ce în 2018 nu au mai fost realizate lucrări.

La final, cea mai mare pictură murală din centrul istoric al unui oraş din România
Suprafaţa totală a zidului este de aproximativ 500 de metri pătraţi, acum doi ani, în prima fază a proiectului, a fost pictată o suprafaţă de aproximativ 150 metri pătraţi, iar anul acesta în jur de 250 metri pătraţi. O a treia lucrare este în discuţii, astfel că, la final, va fi cea mai mare pictură murală dintr-un centru istoric din România.
Primarul Braşovului, George Scripcaru, a precizat că lucrarea din acest an a beneficiat de o cofinanţare de la bugetul local, în valoare de aproape 100.000 de lei. „Sper ca vremea să ne ajute în continuare şi să finalizăm această lucrare, care cred că va arăta foarte bine. Este încă un pas în ceea ce înseamnă o componentă de natură estetică şi urbanistică pe o clădire foarte importantă din centrul istoric al Braşovului, şi nu este vorba doar de o lucrare de artă, ci şi de refacerea unui perete care nu avea un aspect tocmai plăcut”, a declarat primarul.

„Vrem să aducem permanent noi şi noi creaţii artistice pe acest perete”
Proiectul este implementat de Asociaţia Carpaterra, în parteneriat cu Mănăstirea Franciscană din Braşov şi Depoul de Artă Urbană. „Ne-am propus să reparăm calcanul mănăstirii şi să-l transformăm într-o pânză a oraşului, care să propună publicului noi imagini şi noi opere de artă ale artiştilor graficieni în vogă. Acum doi ani, pentru brâul de jos, până la înălţimea de trei metri, l-am avut pe Lucian Sandu Milea, cu o grafică a celor şapte bresle ale Braşovului, iar anul acesta ne-am propus ceva nou, realizat de cei mai în vogă artişti graficieni de la ora actuală, care sunt Alexandru Baciu şi Irlo. Am adus arta neconvenţională pe un spaţiu foarte convenţional, cum este calcanul unei mănăstiri franciscane. Noi vrem să aducem permanent noi şi noi creaţii artistice pe acest perete, iar când simţim că lumea s-a plictisit sau a văzut destul o lucrare, să venim cu altceva, şi să promovăm alţi artişti în vogă de la momentul respectiv. La ora actuală, cea mai mare pictură murală din ţară se află în Timişoara, şi are 500 de metri pătraţi. Zidul nostru complet, la final, va fi de aceeaşi suprafaţă, şi va fi cu siguranţă cea mai mare lucrare murală dintr-un centru istoric, nu numai din România, ci şi din zona asta a Europei”, a declarat Cătălin Cantor, preşedintele Asociaţiei Carpaterra.

Părintele Eugen Fechetă: Prin acceptarea acestui proiect, biserica s-a apropiat de oameni
Pe de altă parte, părintele Eugen Fechetă, de la Biserica Sfântul Ioan, a declarat că prin acceptarea acestui proiect, instituţia pe care reprezintă s-a apropiat de oameni. „La fel cum Iisus a căutat oamenii acolo unde erau ei, am curajul să cred că şi Biserica, astăzi, ar trebui să aibă un mesaj pentru oamenii cu care se întâlneşte acolo unde sunt ei. Dacă pe oameni nu-i mai găsim în biserică, ci în piaţeta de lângă mănăstire, atunci mesajul trebuie să le fie oferit acolo. Artiştii au găsit acele lucrări care să aibă un mesaj şi din partea mănăstirii noastre. Arta modernă este poate mai dificil de digerat pentru omul de rând, dar sper că mesajele pe care le vor descoperi oamenii aici le va face viaţa mai frumoasă”, a explicat reprezentantul bisericii, care a precizat că ultima oară, peretele mănăstirii a fost reparat în anul 1972.
Nu în ultimul rând, Carla Schoppel, curator, a spus că artiştii care realizează picturile au un palmares foarte bogat atât pe plan naţional cât şi internaţional. „De această dată au venit cu un proiect care înglobează temele cu care lucrau de obicei - Irlo cu personaje supranaturale, teme ca înălţarea omului, divinitate, teme mistice, iar Alex Baciu cu fragmentele lui de peisaje foarte bine închegate - dar care cu siguranţă ne va surprinde plăcut, aşa cum o fac ei de obicei”, a afirmat Carla Schoppel.

Tema nr. 1, din 2017: Cele 7 bresle ale Braşovului
Reamintim că povestea acestui proiect a început în anul 2017, când în urma unui concurs deschis tuturor artiştilor, câştigători au fost desemnaţi Lucian Sandu Milea şi Ana Toma. Aceştia au pictat cele 7 bresle ale vechiului oraş: şelari, ţesători, fierari, cojocari, aurari, curelari şi scutari, într-o notă personală şi plină de culoare. Pictura e devenit rapid o atracţie în special pentru tinerii dornici de fotografii spectaculoase. Anul acesta, Asociaţia Carpaterra a obţinut un nou grant din partea Primăriei Braşov, pentru etapa a doua a proiectului: reabilitarea părţii superioare a calcanului şi aplicarea unei noi picturi murale. Până în prezent a fost reabilitată clădirea, cu avizul Direcţiei de Cultură a Judeţului Braşov, fiind folosite materiale pe bază de var, iar artiştii Alex Baciu şi Irlo realizează două lucrări pe partea din stânga a clădirii, urmând ca o a treia lucrare să fie realizată pe locul rămas liber, dacă vremea va permite, chiar anul acesta.