Înalta Curte: „Un pic drogat” nu e penal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influeţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce a autorului faptei. Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial.
ÎCCJ a decis să admită sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni.
Prima chestiune este următoarea: „În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”.
A doua chestiune pentru care au fost sesizaţi judecătorii de la Înalta Curte referă la următoarea situaţie: „Dacă dispoziţia «aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive», din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”ÎCCJ a decis că „în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.
Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Decizia pune în dificultate autorităţile

Conform deciziei date de Curtea Supremă, pentru ca o persoană să fie condamnată pentru conducerea unui vehicul sub influenţa drogurilor este necesară îndeplinirea a două condiţii. Este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Înalta Curte nu spune însă cum se va pune în practică decizia. S-a vorbit despre stabilirea unui prag, similar cu cel reglementat în cazul alcoolului.  „Înalta Curte nu poate stabili niciun prag pentru că ar intra în puterea legiuitorului, a spus doar că trebuie expertiză, ca trebuie 2 condiţii cumulative”, a declarat magistratul Tudorel Toader. Juriştii, dar şi medicii exclud această posibilitate.
 „Mulţi conducători au mai multe substanţe simultan, ceea ce înseamnă că pragurile nu pot fi sumate pentru a rezulta un prag comun pentru toate substanţele prezente în acelaşi timp în corpul unui pacient”, spune dr. Radu Ţincu, medic primar ATI.
 „Aptitudinea de a afecta capacitatea de a conduce depinde nu numai de gradul de concentraţie, depinde şi de organismul fiecăruia. În dosare, procurorul va cere expertiza”, a explicat Tudorel Toader. Aceasta ar fi o altă variantă, expertiza medico legală. Încă un demers care creează controverse.
„E foarte greu să faci această evaluare, pentru că ar trebui să pui persoana în aceleaşi circumstanţe, ar fi nevoie de un simulator să măsurăm timpii de decizie, toate evaluările neurocognitive şi au foarte multe aspecte subiective. Va di greu să decizi fără dubiu dacă persoana s-ar fi comportat la fel cu sau fără acele substanţe psihoactive”, a mai argumentat dr. Radu Ţincu.
 „Înălţimea şi greutatea sunt doar o parte din elementele care sunt luate în considerare. Contează substanţa, concentraţia substanţei, timpul scurs de la momentul opririi până la momomentul prelevării probelor, sunt foarte multe elemente care sunt analizate în cadrul expertizei medico legale”, explică şi dr. Cristian Stan, medic primar medicină legală.
Până acum însă, în baza unor decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale, mulţi magistraţi erau de părere că orice persoană care a ieşit pozitiv pentru consumul de droguri poate fi condamnată.
Decizia dată de Înalta Curte este definitivă şi obligatorie în toate cazurile de conducere sub influenţa drogurilor, chiar şi cele petrecute înainte de pronunţare.