Înalta Curte suspendă procesul în cazul Niţă

Procesul lui Constantin Niţă, fost ministru PSD al Energiei, a fost suspendat până la primirea de clarificări din partea Curţii Europene de Justiţie, la fel ca şi cel al lui Darius Vâlcov. Procesul fostului şef al ANAF, Şerban Pop, va fi reluat de la zero, la fel ca şi cazul lui Dan Şova.
Instanţa supremă a luat luni mai multe decizii în procese de corupţie, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 şi de 3 judecători. Unii foşti demnitari, condamnaţi definitiv pentru corupţie, vor avea procesele rejudecate de la zero, în timp ce alţii au fost puşi în aşteptare, pentru a primi lămuriri de la Curtea de Justiţie a UE.
În cazul fostului ministru al Energiei, Constantin Niţă, instanţa supremă a decis, la fel ca şi în cazul fostului ministru Darius Vâlcov, să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu trei întrebări, în urma cărora să verifice, printre altele, dacă decizia CCR pe completurile specializate de trei judecători încalcă o directivă europeană privind combaterea fraudelor. Procesul a fost astfel suspendat.

Pro şi contra
Curtea Constituţională a decis în 2018 că toate completurile de trei judecători de la instanţa supremă, care au judecat cazuri de corupţie, ar fi trebuit să fie specializate pe astfel de infracţiuni.
ÎCCJ întreabă dacă CCR putea da o decizie care intervine în organizarea sistemului de justiţie, ea fiind organ exterior Justiţiei. O altă întrebare e dacă e obligatorie executarea regulamentelor CCR de acest gen de către ÎCCJ.
Avocatul lui Niţă spune că nu sunt întrunite cerinţele de sesizare a CJUE. „Infracţiunea dedusă judecăţii nu are nicio legătură cu vreun act dintre cele enumerate de instanţă. Nu avem fraude îndreptate împotriva fondurilor europene. Acum o lună şi noi am cerut sesizarea CJUE şi instanţa a spus că nu sunt întrunite condiţiile pe aceste aspecte. Nu vedem cum în nici lună brusc se îndeplinesc cerinţele. Respingeţi”, a afirmat avocatul.
Pe de altă parte, procurorul DNA a explicat că întrebările sunt pertinente şi că se impune sesizarea CJUE. „Azi au sosit adresele cerute de instanţă. În speţă observăm că avem judecători specializaţi, dar formarea completului a fost una generalizată. Sunt pertinente întrebările. Admiteţi şi trimiteţi", a fost poziţia DNA.

Cele 3 întrebări
Instanţa supremă întreabă CJUE dacă Tratatul privind UE şi o directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională a României, „care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus”.
Instanţa supremă a mai întrebat dacă Tratatul UE şi Carta drepturilor fundamentale ale UE trebuie interpretate că se opun constatării de către „un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la instanţa supremă)”.
Instanţa supremă mai întreabă dacă „aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional”.
Constantin Niţă a fost condamnat, in iunie 2018, la patru ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta, in dosarul in care era acuzat ca ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu 30.000 de euro si peste 300.000 de lei, ca sa intervina la primarul Iasiului, pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oras. Procesul se află în faza de rejudecare după ce o decizie a CCR a decis că e ilegal constituit completul de judecători care a judecat cauza în prima instanţă.