În criza urşilor, Jandarmeria intervine „post factum”

Din anul 2017, Jandarmeria trebuie să se ocupe de gestionarea situaţiilor în care apar animalele sălbatice în localităţi. De atunci, ori de câte ori au apărut probleme s-a afirmat că în astfel de situaţii trebuie să intervină jandarmii. Până acum, Jandarmeria nu şi-a spus punctul de vedere privind această situaţie. Ieri, la Prefectura Braşov, în cadrul unei şedinţe la care a participat prefectul judeţului, Marian Rasaliu, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, primari şi reprezentanţi ai instituţiilor care au atribuţii în ceea ce priveşte problema urşilor, reprezentantul Jandarmeriei Braşov, lt. col. Stelian Trotuş, explicat că forţele de ordine nu au cum să respecte legislaţia.

„În 90% din cazuri, noi ajungem după ce se încheie incidentul”
O primă problemă ţine de organizarea Jandarmeriei. Mai exact, lt. col. Stelian Trotuş a precizat că, potrivit reglementărilor în vigoare, în judeţul Braşov există un centru de permanenţă în municipiul reşedinţă de judeţ. De asemenea, mai sunt centre la Făgăraş, Zărneşti, Rupea şi în staţiunile montane, însă, potrivit legislaţiei, nu este obligatoriu ca acestea să fie permanente. „Când într-o localitate apare un urs, oamenii sună la 112, iar apelul este redirecţionat către noi, iar intervenţia durează în funcţie dispunerea echipajului. În 90% din cazuri, noi ajungem după ce se încheie incidentul. Practic, intervenim «post factum». Există posibilitatea ca în viitorul apropiat să apară accidente. Cum putem interveni noi în timp real?”, a declarat reprezentantul Jandarmeriei Braşov. Acesta a mai lăsat de înţeles apoi că important este ca oamenii să evite zonele de risc, iar administratorii fondurilor cinegetice să ia măsurile necesare pentru ca animalele să nu mai ajungă în localităţi.

Jandarmul cu puşca, veterinarul cu tranchilizantul
Stelian Trotuş a ridicat şi problema mijloacelor pe care jandarmii le au la dispoziţie pentru a interveni în astfel de situaţii. Teoretic, jandarmii pot tranchiliza animalele, însă, în practică, problema este mai complicată. „Pentru astfel de operaţiuni trebuie să fim însoţiţi de un medic veterinar care să stabilească doza optimă (dacă doza este prea mare, poate fi fatală pentru animal, iar dacă este prea mică, substanţa nu îşi face efectul, iar ursul poate deveni agresiv – n.r.). Pentru ca noi să putem stabili doza de tranchilizant, ar trebui să avem un tehnician veterinar cu studii medii, însă nu îl avem. Ba mai mult, în şcolile militare nu există astfel de specializări”, a mai declarat Stelian Trotuş.
În aceste condiţii, când se pune problema tranchilizării unui animal, jandarmul este cu puşca, veterinarul cu anestezicul.

Primarii, membri în grupul de WhatsApp „112”
Aceste probleme au fost prezentate de reprezentantul Jandarmeriei Braşov în contextul în care prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a anunţat că va emite un ordin privind înfiinţarea unui grup de lucru care să se ocupe de situaţia urşilor din judeţul nostru. De asemenea, el a anunţat „avem un grup WhatsApp, denumit 112. În acesta îi vom adăuga şi pe primari şi, unde este cazul, şi pe viceprimari, astfel încât să comunicăm mai eficient atunci când apar probleme cu urşii”.
Din grupul amintit vor face reprezentanţii tuturor instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu.

Tot mai mulţi urşi, dar de „calitate mai slabă”
În ceea ce priveşte măsurile viitoare, prefectul judeţului, Marian Rasaliu, le-a solicitat reprezentanţilor fondurilor cinegetice să facă un inventar al urşilor din judeţul Braşov şi să stabilească un număr optim de exemplare pe care ar trebui să le aibă.
În completarea solicitării prefectului, şeful Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, Mircea Paraschiv, a cerut ca acest inventar să vizeze şi calitatea materialului genetic. „Pe lângă creşterea numărului de exemplare, asistăm şi la o degradare a speciei. Este nevoie de un inventar cantitativ şi calitativ al urşilor. Dacă nu se iau măsuri, calitatea materialului genetic se va degrada”, a declarat Paraschiv.

Sprijin din partea Ministerului Mediului, dar cu întârziere
Tot în timpul şedinţei, prefectul Marian Rasaliu a precizat că „avem tot sprijinul din partea Ministerului Mediului în ceea ce priveşte măsurile ce ţin de gestionarea urşilor. Noi va trebui pregătim documentaţiile prevăzute de lege”. La rândul său, şeful Gărzii de Mediu Braşov a amintit că în cazul apariţiei unor urşi problemă, trebuie urmate nişte proceduri, apoi notificate instituţiile abilitate. „Ulterior se ia decizia relocării şi extragerii animalelor”, a precizat Mircea Paraschiv.
Numai că aceste proceduri durează, iar problema a fost ridicată de primarul Râşnovului, Liviu Butnariu. „Noi am depus dosarul pentru relocarea unui urs în 14 iunie. De atunci ni s-au mai cerut tot felul de documente. Zilele trecute am mai depus încă o dată dosarul”, a spus edilul. Între timp, a mai declarat acesta, în zona Râşnovului au mai apărut şi alţi urşi, respectiv o femelă cu pui în zona Cetăţii Râşnov.
 
100 în loc de 20 de urşi în vecinătatea Braşovului, 52 de exemplare în loc de 10 la Râşnov
Ca un „preambul” la inventarul solicitat de prefect, primarul Râşnovului, Liviu Butnariu a declarat că în fondul cinegetic administrat de Ocolul Silvic Râşnov sunt 52 de urşi, în condiţiile în care numărul optim este de 10  exemplare. De asemenea, zilele trecute, directorul Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, Dan Olteanu, a declarat că în fondul cinegetic pe care în administrează această instituţie este estimată o populaţie de 100 de urşi, iar numărul optim este de 20.

Bilanţul pe 2019 al APM Braşov: 12 urşi morţi în urma unor accidente, pagube de 139.710 lei produse de aceste animale
În timpul şedinţei, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Ciprian Băncilă, a prezentat şi o statistică în ceea ce priveşte pagubele produse de urşi, dar şi a accidentelor în care au murit astfel de animale.
„Anul acesta au murit 12 urşi în accidentaţi de maşini sau de trenuri”, a declarat Băncilă. În ceea ce priveşte pagubele produse de urşi, reprezentantul APM Braşov a afirmat că în anul 2017 valoarea acestora a fost de 133.933 lei, în anul 2018 de 186.691 lei, iar în 2019 (până în data de 15 iulie) de 139.710 lei.

„Ursul nu e Martinică”
În timpul şedinţei, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că în problema urşilor „nu trebuie să mai aşteptăm. Sunt zone turistice în care nu mai putem circula, pentru că sunt foarte mulţi urşi. Este nevoie ca cei abilitaţi să ia decizii să conştientizeze această problemă şi să ia măsurile necesare. Ursul nu este acel «Martinică» pe care îl ţine copilul în braţe când doarme ci este un animal fioros care dă mari bătăi de cap administraţiilor locale”, a declarat Adrian Veştea.