În balanţă, la CCR: studiul lor şi studiul de la Pensii

Expertiza despre pensiile magistraţilor, pe care Casa de Pensii a trimis-o, la cerere, Curţii Constituţionale stârneşte reacţii dure. Datele arată că diferenţa dintre pensiile magistraţilor şi ale celor din sistemul public a crescut considerabil de la un an la altul. Aşa s-a ajuns ca procurorii şi judecătorii să aibă pensii şi de 10 ori mai mari decât media celorlalte categorii.
De exemplu, în 2021, pensia medie de serviciu a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar 4 ani mai târziu, 24.850. O creştere cu aproape 5.000 de lei net. Asta înseamnă că anul trecut, de exemplu, pentru cei peste 5.700 de magistraţi pensionaţi, statul român a plătit 1,7 miliarde de lei. Din această sumă, doar puţin peste 13% reprezintă contributivitate. Restul sunt bani suportaţi de la bugetul de stat.
În sistemul public, în care sunt incluşi medicii, profesorii şi alţi funcţionari, în 2021 pensia medie era de aproape 1.570 lei brut, adică 1.410 lei net. Anul trecut, pensia medie a unui fost angajat a ajuns la 2.780 lei brut, adică net 2.500 lei.
„Întrebarea este dacă este echitabil. În ce măsură, având în vedere că noi avem doar taxare unică, putem să acceptăm genul acesta de dezechilibre şi inegalităţi într-un sistem în care şi unul şi celălalt lucrează la stat. Sistemul este inechitabil, având în vedere că legislaţia legată de salarizarea unică nu a fost implementată”, arată Andrei Ţăranu, analist politic.
Judecătorii CCR au pe masă şi un studiu primit anterior de la Înalta Curte. În expertiză se arată că, dacă noua lege (amânată până acum de 4 ori la CCR) s-ar aplica, pensia de serviciu a unui magistrat s-ar reduce cu: 36% pentru magistraţii din judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea;35% pentru cei din tribunale;33% pentru magistraţii de la curţile de apel; 50% pentru cei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„ Vorbim de o pensie care se acordă de la 48 de ani, nu de la 65 de ani, cum e la ceilalţi. Orice majorare exponenţială a unor pensii speciale, care au o formulă ciudată de indexare şi de calcul, va presa în plus şi nedrept acest deficit, pe care România se împrumută. Nu ajung taxele noastre ca să plătim aceste pensii speciale, ne mai şi împrumutăm, sacrificând viitorul copiilor noştri”, spune Cristian Păun, analist economic.
Judecătorii CCR se întrunesc pe 11 februarie să decidă dacă dau undă verde legii care va creşte vârsta de pensionare a magistraţilor şi le va reduce pensiile speciale, numite de ei „de serviciu”.