În acte, un spital mai puţin la Braşov

Guvernul României a emis miercuri, 2 martie, hotărârea de Guvern privind desfiinţarea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi preluarea acestuia de către Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov. Conform actului normativ amintit, noua structură a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Braşov va fi aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Braşov, iar patrimoniul spitalului desfiinţat va fi preluat prin proces-verbal de predare primire în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ emis de Guvernul României.
Tot în hotărârea de Guvern se arată că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase va fi preluat de Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov. În ceea ce priveşte personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere, unii dintre salariaţi vor fi preluaţi către Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov, iar alţii vor fi redistribuiţi la alte unităţi sanitare din reţeaua Consiliului Judeţean Braşov.  

Salariaţii de la „Infecţioase” nu au fost de acord cu planul iniţial
Demersurile privind preluarea Spitalului de Boli Infecţioase de către o altă unitate sanitară au fost începute de Consiliul Judeţean Braşov în anul 2020. În primă fază, în urma unei propuneri a Direcţiei de Sănătate Publică Braşov. Planul era atunci ca „Pneumoftiziologia” să preia  Secţia de Boli Infecţioase - copii, iar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov să ajungă Secţia de Boli Infecţioase – adulţi.
Ulterior, la solicitarea angajaţilor de la „Infecţioase”, Consiliul Judeţean Braşov a decis preluarea integrală a spitalului de către „Pneumoftiziologie”. De altfel, la momentul respectiv, salariaţii de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase au transmis către Ministerul Sănătăţii o adresă în care era reclamat planul de desfiinţare al spitalului şi au propus ca toate secţiile de la „Infeţioase” să fie preluate de către Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov. Printre altele, medicii au reclamat faptul că, în cazul în care cele două secţii ar fi „despărţite”, ar fi imposibilă asigurarea continuităţii liniilor de gardă.
Reorganizarea administrativă s-a făcut din considerente de eficientizare a activităţii, atât pe linie medicală, cât şi pe partea de finanţare.