În 2100, 150 de zile de vară. Temperatura medie a crescut în România cu peste 3 grade Celsius, faţă de media 1971-2000

România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creştere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius, faţă de perioada 1971-2000. Anii 2023 şi 2024 au fost cei mai călduroşi din întreaga istorie a observaţiilor meteorologice, relevă raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”.

Valurile de căldură nu mai sunt episoade izolate 
Conform datelor centralizate în documentul citat de Agerpres, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, şi 63 de zile de valuri de căldură (o perioadă de temperaturi neobişnuit de ridicate, care durează mai multe zile consecutiv), adică 68% din întreaga vară – un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat 6 zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.
„Această schimbare arată o transformare structurală a climatului regional: valurile de căldură nu mai sunt episoade izolate, ci fenomene recurente, mai lungi şi mai intense. Persistenţa lor are consecinţe directe pentru agricultură, infrastructură şi resursele de apă, unde stresul termic şi lipsa răcirii nocturne accentuează vulnerabilităţile existente şi amplifică impactul secetei”, explică specialiştii.
În ceea ce priveşte proiecţiile climatice pentru ţara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul ţării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 – 160/an.

O secetă record de trei ani 
La capitolul precipitaţii, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 şi prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depăşind toate episoadele anterioare. În acest context, vara anului 2024 a adus un deficit pluviometric de 52,4 mm faţă de media climatologică, ceea ce a afectat grav culturile agricole şi resursele de apă. 
Potrivit sursei citate, analizele climatice arată că perioadele de secetă nu doar că devin mai lungi, ci şi mai severe. În paralel, la nivel naţional, aridizarea (o stare climatică pe termen lung) s-a extins accelerat: de la 12% din suprafaţa ţării în anii ’70 la 51%, în perioada 2021-2024, afectând aproape toate zonele de câmpie şi deal. „Această transformare pune presiune asupra agriculturii, resurselor de apă şi securităţii alimentare, cu consecinţe sociale şi economice directe”, subliniază raportul.

Alternanţă între deficit şi ploi violente 
Ca distribuţie a precipitaţiilor, aceasta devine tot mai haotică, astfel că, în timp ce verile aduc mai puţine ploi şi accentuează seceta, episoadele de toamnă aduc ploi torenţiale scurte, cu acumulări extreme pe intervale reduse (peste 200 mm. în 24 de ore, în Dobrogea, la finalul lui august 2024). Pe acest fond, concluzia specialiştilor este că această alternanţă între deficit şi ploi violente creşte riscul dublu: secetă cronică şi inundaţii locale.
„Proiecţiile climatice sugerează că viitorul va amplifica aceste tendinţe: vara tinde să devină mai uscată, cu episoade de secetă tot mai frecvente, iar distribuţia ploilor va continua să fie inegală. În lipsa unor politici de adaptare şi a unei gestiuni mai eficiente a apei, România riscă să intre într-un ciclu de stres hidric permanent, unde agricultura, biodiversitatea şi comunităţile vulnerabile vor fi primele afectate”, avertizează experţii.

2024: peste 1.000 de fenomene extreme
Mai mult decât atât, în România, furtunile severe nu mai sunt evenimente izolate, ci fenomene recurente cu impact major asupra comunităţilor. Datele centralizate în raport scot în evidenţă faptul că, în 2024, au fost raportate peste o mie de fenomene extreme, dintre care peste 200 cu grindină mare, 706 cu vânt intens şi aproape 200 cu precipitaţii extreme, toate acestea având ca efect distrugeri semnificative: acoperişuri smulse, culturi compromise, reţele de transport şi energie întrerupte. În urma acestor dezastre, doar în primele nouă luni din anul precedent, despăgubirile plătite pentru locuinţe afectate au depăşit 50 milioane de lei, dublu faţă de întreg anul 2023.
„Analizele climatice arată că numărul de ore favorabile furtunilor a scăzut uşor în ultimele decenii, dar atunci când se declanşează, acestea sunt mai violente. România înregistrează anual peste 125 ore cu condiţii pentru furtuni cu trăsnete şi peste 75 ore pentru furtuni severe, însă intensitatea fenomenelor este în creştere. În plus, România ocupă locul 3 în Europa la mortalitatea cauzată de trăsnete, cu o medie de circa şase decese pe an”, conform cercetării.
Vulnerabilitatea este distribuită inegal între judeţe, iar zone precum Vâlcea, Argeş, Olt, Teleorman, Prahova sau Buzău se află printre cele mai expuse, în timp ce Bucureşti, Ilfov sau Constanţa beneficiază de infrastructură mai robustă şi capacitate mai mare de adaptare.
Şi pe acest segment, proiecţiile climatice indică o creştere a probabilităţii de producere a furtunilor cu grindină de 10-30%, în scenarii de încălzire globală de plus 1,5 grade Celsius până la 3 grade Celsius, cu semnale mai clare în centrul şi nordul ţării.
Raportul „Starea Climei – România 2025” reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialişti, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante şi actuale date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor.