„În 2009 vom avea o agricultură performantă“

Crede Dănuț Szasz, Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov Deși este încă mult în urmă față de cerințele din Uniunea Europeană, agricultura românească are șanse să recupereze decalajul și să însemne ceva pe plan european. Aceasta este viziunea factorilor de decizie din domeniu, care sunt optimiști când se gândesc la viitor. Cu voință, determinare și o cât mai rapidă schimbare a mentalității fermierilor români, dar și cu o mai bună înțelegere a necesităților pieței românești și comunitare, agricultura noastră ar putea ajunge la performanțe deosebite. Dănuț Szasz, directorul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov, este convins că în numai trei ani se va simți o schimbare majoră în agricultura județului nostru. - Cum caracterizați situația din agricultura județului Brașov, acum, după aderare? - În general, agricultorii brașoveni au înțeles cerințele Uniunii Europene, care sunt destul de dure. Noi încercăm să îi convingem să respecte normele UE, și ultimele acte normative emise de Ministerul Agriculturii și Agenția Națională Sanitar-Veterinară sunt tocmai în acest spirit. Cred că tranziția care a început odată cu 1 ianuarie 2007 se va termina în 2009, astfel încât atunci să avem ferme mari, într-adevăr competitive pe piața europeană. Deocamdată avem dificultăți din cauza structurii terenului din județul Brașov și a actelor de proprietate. Avem probleme deosebite pe zona Făgărașului, unde terenul este parcelat pe suprafețe foarte mici. Până acum, țăranii n-au vrut să se asocieze. Sper ca de acum înainte să înțeleagă că singura soluție este asocierea în interes: deci nu să-și pună pământurile împreună, ci rodul muncii lor, tocmai pentru a putea să-și vândă produsele la un preț mult mai bun. Sper din tot sufletul ca agricultorii brașoveni să continue activitatea în niște termeni economici mult mai buni decât până acum, în special aceia care au într-adevăr vocație și sunt specialiști în domeniu. - Cine mai face agricultură în Brașov, în momentul de față? - Avem mai multe tipuri de a practica agricultura. Avem ferme de subzistență, semi-subzistență și avem ferme mari comerciale. Ponderea acestora din urmă crește pe zi ce trece, în sensul suprafețelor și producțiilor. Micile gospodării țărănești rând pe rând vor trebui să se gândească la o reorganizare. Ministerul Agriculturii încearcă, începând cu a doua jumătate a anului, să-i încurajeze pe acești oameni să se asocieze, să poată să-și vândă produsele și să obțină niște producții mult mai mari. Repet, acest lucru se poate realiza numai prin asociere. Pentru că nu se poate face agricultură pe două hectare de teren și cu o vacă. O agricultură performantă înseamnă minimum zece hectare, iar vorbind despre ferme de animale, minimum 15 capete de vaci cu lapte. - Cum întrevedeți viitorul în agricultura brașoveană? - Agricultura brașoveană va fi supusă unor transformări majore până în anii 2009 – 2013. Și asta, datorită faptului că Brașovul va deveni un pol important din punctul de vedere al economiei. Autostrăzile vor trece pe la Brașov, aici se va construi un aeroport, metropola Brașovului se va dezvolta din ce în ce mai mult. E clar că tendința oamenilor din agricultură este de a pleca spre servicii care le asigură un venit imediat, lunar. În agricultură vor rămâne cei care într-adevăr au vocație și au capacitatea să reziste pe piață. Cu siguranță vor rezista fermele mijlocii și mari. În România, 40% din populație este acum ocupată în agricultură, în Europa avem o pondere de doar 15% din populație. Dacă vom aplica aceleași reguli ca în UE, bineînțeles că și în județul Brașov va scădea numărul celor care activează în agricultură. Asta nu înseamnă că agriculorii vor rămâne fără locuri de muncă, tocmai datorită dezvoltării industriale masive a județului nostru. Situația oamenilor din mediul rural nu este deosebit de grea, în sensul ca ei să dea faliment în agricultură și să nu mai aibă din ce să trăiască. Însă mi-e frică de faptul că nu vom mai avea oameni care să lucreze în agricultură. Foarte mulți dintre ei vor trece în sfera serviciilor. Toată lumea știe că în satele din județ trăiesc mai mult bătrâni. În zona Făgărașului, exodul spre statele Uniunii Europene este masiv. Chiar avem câteva comune în care plaja de vârstă 18 – 50 de ani lipsește aproape cu desăvârșire. În aceste condiții, probabil că cei care au putere și sunt tineri se vor îndrepta spre aceste zone, vor arenda terenuri și își vor face ferme. Până în 2007, județul Brașov a beneficiat de programe SAPARD în cuantum destul de mare. Avem deja trei abatoare europene, fabrici de prelucrare a laptelui, avem o fabrică de prelucrare a cartofului, deci nu cred că producătorii din județ vor avea probleme cu desfacerea produselor, având în vedere că în județ avem astfel de capacități de producție. Sperăm ca oamenii care fac agricultură să utilizeze metode noi, cu eficiență economică maximă. - De ce este nevoie în continuare de agricultură în România, în condițiile în care majoritatea produselor agro-alimentare de pe piață provin din import? - Nu toate produsele vin din import. Românul simte că laptele și carnea din țară sunt cele mai bune, astfel că piața de produse românești nu va dispărea. Important este ca producătorii români să-și facă o restructurare a gândirii și să realizeze produse conform normelor Uniunii Europene. - Cât de dificilă este, totuși, adaptarea la aceste norme? Ce ar trebui să facă micii fermieri în acest sens? - În primul rând, ei trebuie să se informeze asupra acestor norme. Noi am încercat ca la nivelul fiecărei primării să ducem această informație până aproape de agricultori. Direcția Agricolă, Agenția de Plăți, Agenția Națională Sanitar-Veterinară, toate își duc informațiile cât mai aproape de beneficiari. În momentul în care ei știu despre ce este vorba, cu niște investiții minime pot să ajungă la o calitate a produselor deosebită. Dacă este să exemplificăm, în 2006 am avut o subvenție pentru aparatele de muls. Cu acestea reușim să obținem o calitate superioară a laptelui. Trebuie precizat că această calitate nu depinde numai de utilaje, ci de igienă și sănătatea animalului. Deci țăranul trebuie să fie aproape de medicul veterinar și să respecte condițiile de igienă. Orice țăran care are un produs bun, poate să și-l vândă pe piață, bineînțeles respectând condițiile de prelucrare sau, după caz, de cultivare a respectivei culturi. De aproape șase ani, toate instituțiile statului promovează ideile Uniunii Europene. Românul – și brașoveanul nu se dezminte, totdeauna consideră că dacă mai poate să mai stea un pic și să nu facă ceea ce trebuie, e cel mai bine. De aceea, aș face un apel la ei să lase acea lentoare și să se apuce urgent de treabă dacă vor într-adevăr să facă agricultură. - Ce instrumente noi stau la dispoziția fermierilor odată cu aderarea? - Planul Național de Dezvoltare Rurală, care acum se află în proceduri de aprobare la Bruxelles, cuprinde mai multe măsuri care îi vor ajuta pe fermierii români să practice o agricultură performantă. În primul rând, pentru fermele de semi-subzistență va fi un ajutor în cuantum de câte 1.500 de euro anual. Ele vor fi sprijinite să se dezvolte. În prezent, 70% din producția lor este destinată consumului casnic și doar 30% ajunge la comercializare, însă se dorește ca acest raport să fie inversat în favoarea desfacerii. Acești bani se vor obține destul de ușor, în baza unui plan de dezvoltare a fermei sau a gospodăriei țărănești, pe care proprietarul trebuie să-l pună în aplicare timp de trei ani. Fermierii vor avea de îndeplinit mai multe cerințe: să-și cumpere sămânță de calitate, să folosească metode mai bune de creștere a randamentelor pe producția la hectar, să-și cumpere animale de rasă etc. O altă măsură se referă la tinerii fermieri, care vor fi încurajați să se stabilească în mediul rural. Vorbim despre cei cu pregătire în domeniul agricol, care vor să desfășoare o activitate economică la țară. Aceștia vor primi o sumă consistentă, între 25 de mii și 40 de mii de euro. De asemenea, în perioada următoare vor continua toate măsurile de pe Programul SAPARD de investiții în ferme, dotări și utilaje. Accesarea fondurilor se va putea face în baza unor proiecte și bineînțeles a asigurării cofinanțării. Statul român se gândește ca partea de cofinanțare să fie susținută, astfel că Programul „Fermierul”are șanse să continue până în 2009. - Ați tot amintit de anul 2009. Credeți că atunci se va simți într-adevăr o schimbare în ceea ce privește agricultura brașoveană? - Da. Cred că în trei ani agricultura brașoveană se va schimba radical. În primul rând, mă refer la mărimea fermelor, mărimea suprafețelor cultivate, tipul de ferme. Țăranul român se va orienta în agricultură spre activități profitabile. Va înțelege ce înseamnă piața Uniunii Europene, ce se cere și ce nu. În același timp, consider că în continuare în județul Brașov vom avea culturi de sfeclă de zahăr și de cartof semnificative, dar și o dezvoltare a sectorului zootehnic. Și să nu uităm că județul Brașov, prin configurația terenului, poate să fie un important bazin de producere a furajelor pentru România și chiar Europa. Din cauza încălzirii globale avem multe perioade de secetă, care afectează mai mult sudul, estul și vestul țării. Noi, în centrul țării, nu suntem chiar atât de afectați, așa că țăranii brașoveni se vor putea gândi să producă furaje pentru ceilalți.