Împuşcaţi, relocaţi, în curând la „şcoala de corecţie”

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a readus miercuri, 28 iulie, în discuţie construirea complexului pentru urşi de către Regia Pădurilor Kronstadt. Încă în noiembrie 2019, directorul regiei, Dan Olteanu, anunţa că a finalizat documentaţia necesară pentru înfiinţarea complexului de peste 60 de hectare, în care urşii masculi vor sta separat de femele, iar puii vor avea şi ei propriul ţarc. Pentru ca interacţiunea cu omul să fie minimă, urşii de aici ar urma să fie hrăniţi cu ajutorul unei drone.
Tot pentru ca interacţiunea dintre om şi urs să se reducă, Ministerul Mediului va achiziţiona în perioada următoare 1.000 de garduri electrice pentru populaţie, care să nu le permită urşilor să ajungă în zone locuite sau în care fermierii au animale sau terenuri. Totodată, se va face o nouă numărătoare a urşilor, bazată pe AND, care constă în prelevarea de păr şi excremente şi care permite o identificare mult mai bună a fiecărui animal.
În cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ministrul Tanczos Barna a mai explicat şi că, urmare a ordonanţei adoptate recent, intervenţia în cazul urşilor care ajung în intravilanul localităţilor se va face „gradual”, iar extragerea prin împuşcare este menţionată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”. Ieri, Ministerul Mediului şi Ministerul Implementării Proiectelor Europene au lansat proiectul „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”. Prin acesta sunt alocate 53,6 milioane lei din fonduri europene pentru conservarea urşilor bruni din România. Proiectul se va finaliza la 31 decembrie 2023.

Centrul de reabilitare a urşilor de la Braşov, readus în prim plan de ministrul Mediului. Tot cu bani UE, populaţia de urşi din România va fi estimată prin probe ADN

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, proiectul pentru implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România.  La acest proiect se lucrează de mai mulţi ani, iar ieri, potrivit ministrului Ghinea, acesta a fost „lansat”.

11 milioane de euro: centru de  reabilitare, recensământ, garduri electrice, campanii de informare
Proiectul presupune accesarea fondurilor europene, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, bani ce urmează a fi folosiţi pentru un „recensământ” al urşilor, pentru amenajarea unui centru de reabilitare la Braşov (în Postăvarul), achiziţia unor garduri electrice şi derularea unor acţiuni de conştientizare. În versiunea iniţială (în perioada în care ministru al mediului era Graţiela Gavrilescu), prin acest proiect se dorea şi amenajarea unor „zone tampon” în păduri, unde să fie plantate fructe de pădure, astfel încât urşii să nu mai coboare în localităţi.
Proiectul prezentat ieri de cei doi miniştri, va beneficia de finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014 - 2020, dar va fi continuat şi în ciclul bugetar european 2021-2027.
Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Conform declaraţiei ministrului Mediului, la acest proiect s-a lucrat intens în ultimele 12 luni. „Proiectul a fost depus pentru contractarea finanţării, în valoare de 53 milioane lei”, a declarat Barna Tanczos.

2 milioane de euro, pentru „şcoala de corecţie” din Masivul Postăvarul
Prin acest proiect se va realiza un centru de reabilitare în Masivul Postăvarul, în domeniul forestier aflat în proprietatea municipiului Braşov. Conform declaraţiei ministrului, va fi un complex de îngrijire a urşilor relocaţi din alte zone, bugetul alocat pentru această investiţie fiind de aproximativ 2 milioane de euro.
„Complexul se va amenaja pe un teren cu o suprafaţă de 60 de hectare şi va avea o capacitate de aproximativ 100 de exemplare. Complexul va fi dotat cu tehnologie de hrănire cu drone, care elimină contactul direct între urs şi om. Aici vor fi relocate exemplarele care nu mai pot fi lăsate în libertate”, a explicat Barna Tanczos.
Centrul de reabilitare a urşilor va fi amenajat în Valea Timişului şi a fost propus de Regia Pădurilor Kronstadt care a pus la dispoziţie şi terenul aferent, după ce a obţinut acordul Consiliului Local Braşov. Conform planului regiei braşovene, la acest centru vor fi aduşi pui de urs, ursoaice cu pui şi masculi maturi, care creează probleme în zonele locuite şi nu mai pot fi relocaţi, din cauza comportamentului deviant.
Centrul compus din mai multe compartimente. Primul dintre compartimentele centrului va fi cel de carantină, în care animalele aduse aici vor fi ţinute 30 de zile. Un alt compartiment va fi destinat puilor orfani. Aici, urşii vor fi îngrijiţi astfel încât să poată fi eliberaţi. Practic, se va evita pe cât posibil contactul acestora cu îngrijitorii. Chiar şi hrănirea se va face astfel încât animalele să nu simtă prezenţa omului în preajmă. După ce urşii vor creşte, ei vor fi eliberaţi şi se vor putea descurca singuri. Un alt compartiment va fi destinat ursoaicelor cu pui, care sunt capturate după ce ajung să creeze probleme în zonele locuite. Acestea, în funcţie de antecedente şi de alţi factori stabiliţi de specialişti, ar putea fi eliberate după o perioadă. Va exista şi un compartiment destinat masculilor maturi, care sunt capturaţi după ce ajung să devină o problemă pentru zonele locuite de oameni şi nu mai este posibilă relocarea lor din cauza comportamentului deviant.

4 milioane de euro şi o premieră ştiinţifică: la începutul anului viitor începe numărarea urşilor
O altă componentă a proiectului presupune un recensământ al populaţie de urs, iar studiul, a anunţat ministrul, este o „premieră mondială la o asemenea populaţie”. Mai exact, estimarea populaţiei de urs se va face cu ajutorul probelor genetice - ADN. „Este cea mai exactă metodă prin care se poate estima populaţia de urs. Vorbim de o estimare, pentru că este o specie sălbatică şi este imposibilă numărarea «bob cu bob». În acest studiu vom beneficia de sprijinul unor specialişti internaţionali”, a spus ministrul, care a precizat că etapa de prelevare a probelor va începe în primăvara anului viitor.
Probele vor fi analizate, iar toate datele vor fi centralizate într-o bază de date. De asemenea, în aceeaşi bază vor fi introduse şi coordonatele geografice ale locului din care au fost preluate probele, iar fiecare mostră va putea fi identificată cu un cod de bare.
„Acest studiu ne va oferi informaţii importante privind zonele cu cele mai mari densităţi de urs, ceea ce va permite aplicarea unor măsuri locale”, a continuat reprezentantul ministerului Mediului, care a menţionat că nu a fost stabilit un termen de finalizare a acestui studiu.
Suma alocată pentru acest studiu este de aproximativ 4 milioane de euro.  „Proiectul este şi o premieră ştiinţifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populaţie atât de mare de urşi, aşa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanţat din fonduri europene pentru managementul populaţiei de urşi. Vom avea alături de noi, în acest proiect şi parteneri internaţionali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia şi Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers”, a detaliat ministrul Barna Tánczos.  Echipele care vor culege datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, unde acestea vor fi analizate în laborator şi interpretate.
 
Garduri electrice pentru protejarea animalelor şi culturilor
Tot prin acest proiect se vor achiziţionate şi instalate sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor agricole şi a bunurilor materiale. „Montăm în toată ţara peste 1.140 de garduri electrice de diferite tipuri pentru a proteja proprietăţile private şi publice, respectiv pentru a reduce numărul pagubelor provocate de urşi şi în urma conflictelor om-urs”, a anunţat ministrul Mediului.
Achiziţia pentru garduri va fi lansată anul acesta, iar obiectivul ministrului este ca în prima parte a anului viitor acestea să fie distribuite.
Nu în ultimul rând, vor fi organizate acţiuni de conştientizare a populaţiei.