Împroprietărit în curtea altuia. Sau de ce nu se repară de 7 ani taberele Braşovului de pe pământul Predealului

Anunţat în 2014, programul de reabilitare de către Primăria Braşov a taberelor şcolare de la Dâmbu Morii şi Timişu de Sus, a rămas în stadiul de proiect. Întrebat ieri, în timpul şedinţei de plen a Consiliului Local Braşov, care mai este stadiul acestui proiect, primarul George Scripcaru a precizat că investiţia este blocată din cauza situaţiei juridice a terenurilor. „Avem probleme cu Predealul, mai exact cu situaţia juridică a terenurilor pe care sunt construite taberele. Avem corespondenţă de câţiva ani cu ei, până în luna februarie a acestui an. Oraşul Predeal trebuie să emită o hotărâre de Consiliu Local prin care să reglementeze situaţia juridică a terenurilor, însă, din punctul lor de vedere, ar trebui să primească alte suprafeţe la schimb, sau, dacă nu, despăgubiri. Noi avem banii necesari reabilitării acestor tabere, dar nu putem face nici o lucrare până când nu este rezolvată problema terenului”, a declarat primarul.
Pe de altă parte, edilul a precizat că în acest moment, starea clădirilor care au aparţinut taberelor este foarte proastă: „Unele imobile s-au prăbuşit de tot, iar din altele, au fost «colectate» materialele care se puteau recicla sau folosi la alte lucrări”.
Primăria Braşov, a preluat în anul 2011, prin Hotărâre de Guvern, taberele de la Timişu de Sus (Colonia 1 – 0,8 hectare şi Colonia 2 – 0,96 hectare) şi Dâmbu Morii – 1,83 hectare. În anul 2014, Primăria a realizat un proiect tehnic pentru reabilitarea acestora, astfel încât să ofere condiţiile similare celor din pensiuni de 3 margarete.  de 7 ani însă proiectul e blocat, la Braşov pentru că municipalitatea nu poate investi niciun leu pe terenul altuia, iar la Predeal pentru că nu-şi asumă nimeni responsabilitatea să cedeze teren din patrimoniul oraşului, tot de „frica legală”.

Planurile din 2014
Pentru tabăra de la Dâmbu Morii, la exterior ar fi urmat să se amenajeze o tiroliană cu o lungime de aproximativ 70 de metri, o zonă de escaladă, dar şi un labirint, format din vegetaţie, precum şi un teren de sport. De asemenea, în proiect era prevăzut un loc de joacă, o zonă special destinată pentru adunare şi foc de tabără. Această tabără era proiectată să aibă o capacitate de maximum 79 de locuri de cazare în camere cu două sau trei paturi, cu posibilitatea suplimentării cu câte un loc în fiecare cameră. De asemenea, era prevăzută şi o cameră pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii, una „de izolare” a elevilor care, în timpul şederii au afecţiuni transmisibile, dar şi dormitoare pentru profesori şi o sală de mese cu o capacitate de 84 de locuri.
La vechea vilă nr. 5, de la Colonia 1 din Timişu de Sus, conform proiectului, aceasta ar fi urmat să aibă o capacitate de 12 locuri de cazare în încăperi cu două sau trei paturi şi o cameră special destinată profesorilor însoţitori. În exterior, au fost prevăzute locuri de joacă pentru copii şi o zonă specială pentru organizarea unor focuri de tabără.
La Colonia nr. 2 de la Timişu de Sus, se prevedea realizarea unui nou corp de clădire în care să se sala mese şi bucătăria. De asemenea, actuala clădire ar fi trebuit să intre în reparaţii capitale, apoi să fie amenajate spaţiile de cazare, capacitatea maximă proiectată fiind de 60 de locuri de cazare, în camere de opt sau 10 locuri, la parter şi mansardă.  Tot în acest imobil, era prevăzută realizarea unei camere pentru persoanele cu dizabilităţi şi a uneia  pentru izolarea celor cu boli contagioase. Nu în ultimul rând, erau prevăzute şi dormitoare pentru profesori.