Îl plăteşte Coliban sau tot CL-ul? Milionul de lei plătit firmei P&P de Primăria Braşov, în colimatorul Curţii de Conturi

Tentativa nereuşită a Primăriei Braşov de a rezilia contractul cu P&P (concesionarul parcărilor publice din municipiul Braşov), care a avut drept rezultat plata sumei de sumă de 977.921 lei către firma amintită intrat în atenţia Curţii de Conturi a României. Astfel, în raportul de audit privind activitatea Primăriei Braşov în anul 2023, auditorii au menţionat că suma amintită a fost plătită fără bază legală şi a dispus „stabilirea întinderii prejudiciului şi a persoanelor responsabile de producerea acestuia, conform Codului administrativ, evidenţierea în contabilitate şi recuperarea acestuia”, lucru care va trebui să se întâmple până în 30 iunie 2025.
Amintim că, în anul 2021, Primăria Braşov a transmis în 7 mai firmei P&P o notificare privind rezilierea contractului de concesiune a parcărilor publice din oraş, iar activitatea operatorului a fost blocată în perioada 08 mai – 30 iunie 2021, pentru că în această perioadă nu a putut încasa taxe pentru parcările cu plată. Operatorul a contestat în instanţă decizia unilaterală a Primăriei Braşov, iar Curtea de Apel Braşov a stabilit în luna februarie a anului 2023, printr-o decizie definitivă, „plata daunelor interese în cuantum de 938.595 lei, reprezentând prejudiciul suferit în perioada 08.05.2021-30.06.2021 şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 39.326 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de expert”.

Ce ar fi trebuit să facă municipalitatea braşoveană
În cazul acestei speţe, auditorii au apreciat că „ulterior pronunţării definitive şi irevocabile a instanţei judecătoreşti, nu s-a procedat la analiza circumstanţelor şi împrejurărilor care au condus la decizia unilaterală de reziliere a contractului pentru delegarea gestiunii prin concesionare a serviciului de amenajare, organizare şi exploatare a parcărilor cu plată de pe domeniul public al Municipiului Braşov”. Ba mai mult, în raportul Curţii de Conturi se arată că, potrivit Codului administrativ, municipalitatea braşoveană era obligată să facă aceste cercetări, având în vedere că „demersurile efectuate au condus la păgubirea bugetului local al municipiului Braşov, plăţile nefiind efectuate pentru cheltuieli strict legate de activitatea entităţii şi cu respectarea dispoziţiilor legale, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale incidente”.
Plata sumelor stabilite prin soluţia instanţei civile s-a efectuat la data de 9 februarie 2023.

Avocata care a reprezentat interesele Primăriei Braşov a pierdut procese „pe bandă rulantă”
Pentru a-şi apăra interesele în procesele cu P&P, Primăria Braşov a apelat la o avocată din Bucureşti, Gabriela Trandafir, care a intrat în conflict cu aleşii locali braşoveni de mai mute ori. De altfel, în anul 2021, într-o şedinţă de Consiliu Local, aleşii au chemat-o „la raport”, pentru a explica de ce pierde procesele „pe bandă rulantă”. La un moment dat, Gabriela Trandafir le-a spus consilierilor locali braşoveni că participarea ei la şedinţă a fost „contra cost”, avocata afirmând că timpul petrecut la şedinţa de Consiliu Local e inclus în contractul încheiat cu Primăria Braşov. Totuşi, ea a spus atunci că face o „concesie”, promiţând că „nu vă facturez 10 sau 15 ore, în funcţie de durata şedinţelor”.
Casa de avocatură a Gabrielei Trandafir a reprezentat şi Primăria Sectorului 1 din Bucureşti, în „războiul gunoaielor”, rezultatul fiind acelaşi: a pierdut procesele cu Romprest SA.  

„Braşoveni, nu plătiţi parcarea”
Povestea P&P a început din primele lui de mandat ale primarului Allen Coliban (2020-2024), care, luat de valul politic, a uitat că un contract deja încheiat e lege şi a lansat apel public către braşoveni: „Nu plătiţi parcarea!”. Pe emoţia creată, a operat ulterior modificări unilaterale, prin hotărâri de Consiliu Local, care au condus la un istoric cu procese şi prejudicii în relaţia cu P&P.
Dacă e culpă de Executiv (primar şi aparat) sau Legislativ (membrii Consiliului Local care au votat modificările), teoretic, aflăm în 30 iunie.
Pe de altă parte, regelementările Curţii de Conturi nu au caracter executoriu, în practică fiind destule situaţii în care „s-a mai trecut cu vederea”.