Îi „mătura” pe evrei de pe trotuare

Unul dintre cei mai mari fotbalişti din istoria echipei naţionale a României a avut şi un trecut tenebros în afara gazonului, fiind chiar închis la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Originar din Braşov, Iuliu Bodola a început fotbalul în oraşul natal, la Braşovia, iar finalul de carieră l-a găsit în Ungaria, la MTK Budapesta, unde a jucat până la 39 de ani.
Debutând în echipa naţională la 19 ani, la 10 mai 1931, Iuliu Bodola a adunat în nouă ani nu mai puţin de 48 de selecţii, într-o vreme în care media anuală a meciurilor internaţionale era de cinci-şase. Ceea ce înseamnă că cel poreclit „Duduş” a jucat cam în toate! Recordul său de selecţii a fost doborât abia în anul 1974, de către Mircea Lucescu, în timp ce un alt record al său, al celor 30 de goluri în tricoul primei reprezentative, a rezistat până în 1997, când Gică Hagi a reuşit să-l depăşească (35 de goluri, record atins ulterior şi de Adrian Mutu).
Motivul pentru care Bodola a preferat să se stabilească definitiv în Ungaria (în 1946), deşi era cetăţean român, a rămas timp de mulţi ani învăluit în mister. Puţini sunt cei care cunosc că internaţionalul a fost chiar arestat la un moment dat, pe motiv că ar fi colaborat cu cei de la Gestapo, celebra poliţie secretă a lui Hitler! Un articol apărut în ziarul orădean maghiar „Nepkarat” (nr. 54/1945) şi citat de Adevărul conţine mărturiile unui proprietar evreu al fabricii de încălţăminte „Eterna”, Filip Rosenberg. Potrivit spuselor acestuia, el şi familia sa au fost terorizaţi de autorităţi pentru a-l trece ca asociat la respectiva întreprindere, deşi nu avuseseră înainte nicio relaţie de afaceri, ori fotbalistul să-i fi plătit contravaloarea asocierii. „Domnul Bodola a fost auzit spunând cuvinte injurioase la adresa lui Churchill şi Stalin. Şi asta, de mai multe ori”, mai relata Rosenberg pentru „Nepkarat”. Este apoi citat un martor din cadrul clubului CAO, Szanto Szandor, care afirma că „încă din 1943, numitul Bodola s-a manifestat în public împotriva evreilor, pe care îi dădea jos de pe trotuar”. Apoi, ziarul „Viaţa Nouă” din Oradea titra, la 16 februarie 1945: „Poliţia de Stat din Cluj a reţinut ieri şi escortat la Oradea pe cunoscutul fotbalist de profesie Iuliu Bodola, pentru delicte fasciste”. Ziarul nu a mai revenit niciodată cu precizări despre „cazul Bodola”, deşi „Duduş” era o mare vedetă în epocă. Nu se cunoaşte exact perioada în care fotbalistul ar fi fost încarcerat, dar cel mai probabil el a beneficiat de celebrul decret de amnistie generală din aprilie 1945, iniţiat de comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu şi semnat de către Regele Mihai I. De asemenea, nu există indicii că Iuliu Bodola ar fi fost judecat ulterior de vreo instanţă românească sau maghiară. Bodola nu s-a mai întors niciodată pe meleagurile în care s-a născut. Începând din 2008, stadionul din Oradea poartă numele fostului mare internaţional, decedat la Budapesta în 1992, la vârsta de 80 de ani.