Iese ursul din bârlog! După experienţa lui 2024, hotelierii din Poiana Braşov cer măsuri de la autorităţi, pentru că altfel „ajungem să fim nefrecventabili

Poiana Braşov, „sub asediul urşilor’’. Vara trecută, în staţiune au coborât, în total, nu mai puţin de 10 urşi, deşi coşurile de gunoi au fost securizate, la fel şi curţile oamenilor.
Luni, 3 februarie, la o zi după „Ziua Ursului” (sau „Stretenie” cum i se mai spune zilei în care iese ursul din bârlog) să vadă dacă se apropie primăvara sau mai hibernează 40 de zile), Roxana Cojocea, preşedinta Asociaţiei de Turism Poiana Braşov, a tras un semnal de alarmă şi vrea ca autorităţile să ia măsuri suplimentare pentru ca siguranţa turiştilor să nu mai fie pusă în pericol din cauza urşilor.

„Au fugit şi şi-au rupt mâinile până au ajuns în hotel”
„Situaţia din această vară ne-a dus în punctul de a face solicitări şi sesizări către toate ministerele şi toate autorităţile. Răspunsurile pe care le-am primit au fost referiri la diferite legi şi că am «aruncat pisica» de la unii la alţii. În continuare, urşii au coborât şi au terorizat, practic, turiştii. Vara trecută oamenii au evitat să mai iasă după ora 8-9 seara pe stradă. Au fost situaţii în care au fugit şi şi-au rupt mâinile până au ajuns în hotel. Este o situaţie care trebuie cumva discutată acum ca până încep să iasă din martie, aprilie, încolo când vine căldura, să nu ne mai confruntăm cu astfel de probleme, pentru că ajungem să fim nefrecventabili”, a spus aceasta la emisiunea „Vocea Braşovului” de la Radio România Braşov.

Educaţie şi garduri electrice pe pârtii
Datele Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice făcute pe bază de ADN arată că în Masivul Postăvaru sunt de patru ori mai mulţi urşi decât ar fi normal.
Cristina Lapis, preşedintele Asociaţiei Milioane de Prieteni susţine că gardurile electrice pe toată lungimea pârtiilor din Poiană sau sterilizarea chimică ar putea reduce prezenţa urşilor în staţiune.
Fondatoarea Sanctuatrului Libearty de la Zărneşti a declarat că urşii nu ar mai coborî printre oameni şi dacă ar putea fi hrăniţi în pădure, aşa cum se întâmplă în Rezervaţia Piatra Craiului sau dacă ar exista un management al educţiei privind conflictul om-urs.
„Trebuie făcută educaţie oamenilor, celor care se duc în pădure. Trebuie organizate locuri speciale de plimbare, pârtiile de schi ar trebuie protejate cu garduri electrice şi atunci ursul ştie că ăla-i locul lui, omul ştie că ăla-i locul lui, urşii ar putea fi dezvăţaţi, reatraşi în pădure, acolo să se amenajeze un loc unde să fie hrăniţi şi urşii n-ar mai coborî. Asta se poate face şi cu urşii din Poiana Braşov. Dacă ar fi fonduri să se hrănească aceşti urşi şi sper că din 11 milioane există fonduri şi pentru hrănirea urşilor, ar putea fi atraşi în altă parte. În cazul în care se ajunge la concluzia că în România pot fi liberi 7.000 de urşi în pădurile noastre şi noi avem 10.000, de exemplu, se poate trece la o formă mai uşoară de sterilizare, mai exact sterilizarea chimică. Asta înseamnă că sunt sterilizaţi pentru 2-3 ani”, a declarat Cristina Lapis.