Idei de la Braşov: „O gară trebuie să aducă mai degrabă cu un aeroport”

Autorităţile braşovene au aşteptări de la transportul feroviar, pe care l-ar vrea mai ancorat în secolul 21. Operatorii de transport pe calea ferată şi gestionarul infrastructurii ar trebui să-şi schimbe abordarea, în sensul introducerii de vagoane restaurant şi al transformării gărilor în adevărate hub-uri de mobilitate. Aceste observaţii au fost făcute la Conferinţele Club Feroviar 2023, eveniment de top care s-a încheiat marţi, 9 mai, la Poiana Braşov.
Marian Geman, directorul general al RATBV SA, operatorul de transport public din Braşov, a spus că şi-ar dori o integrare tarifară între transportul feroviar (Trenurile Zăpezii) şi cel urban pentru a plăti un singur bilet pentru a ajunge în Poiana Braşov. El s-a declarat în favoarea dezvoltării unor sisteme integrate de informare a pasagerilor, prin care aceştia să cunoască rutele şi orarul de transport.

Nod de transport intermodal la gara Braşov
În ceea ce priveşte gara Braşov, autorităţile locale construiesc un nod de transport intermodal cu elemente de informare care integrează transportul public urban cu cel regional şi feroviar. Nodurile intermodale de transport trebuie să includă transport feroviar, transport public urban şi regional, park&ride, facilităţi pentru biciclete, ridesharing, legătură directă cu aeroportul, infrastructură de alimentare cu energie electrică.
„Sistemele informatice utilizate de operatorii de mobilitate (ticketing, informare pasageri etc.) trebuie să fie de tip deschis şi să permită integrarea cu alţi operatori de mobilitate. Dezvoltăm viitoarele sisteme ITS astfel încât să putem implementa platforme MaaS. MaaS este un tip de serviciu de mobilitate furnizat de regulă sub forma unui canal digital unic care le permite utilizatorilor: planificarea călătoriei cu diferitele moduri de transport integrate, rezervarea şi plata serviciilor de transport. Implementarea sistemelor IT poate fi realizată şi prin achiziţie de servicii, astfel încât operatorii să evite investiţiile iniţiale mari şi să-şi menţină sistemele în pas cu tehnologia şi cu dezvoltările din acest domeniu”, a arătat Geman în prezentarea sa.

Nu mai sunt în circulaţie vagoane restaurant
Pe ideea facilităţilor oferite către pasageri a marşat şi preşedintele Smart City Braşov, Christian Macedonschi. El a arătat că în zona feroviară oamenii aşteaptă servicii de ospitalitate şi a dat exemplul unor operatori din ţările vecine care introduc în componenţa trenurilor vagoane restaurant. Numai că,  directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, a scos din circulaţie vagoanele restaurant. Ele au fost înlocuite cu vagoane de tip ”BR”, mai exact vagoane clasă care într-un capăt au amenajat un bar şi câteva scaune. Inclusiv la trenul Dacia, Bucureşti-Viena, este un vagon ”BR” în locul celui restaurant, iar pe durata călătoriei (care nu este deloc scurtă) poţi mânca doar sandvişuri, pufuleţi sau chipsuri.
„Călătorii sunt captivi în trenuri de la două ore în sus. Există firme specializate care s-ar bucura să-şi depună oferte pentru organizarea de servicii de alimentaţie publică la bordul trenurilor. De exemplu, când vine la Braşov, ambasadorul Elveţiei vine de fiecare dată cu trenul şi s-ar bucura să aibă astfel de servicii la bord. Şi eu merg cu trenul la Bucureşti în fiecare săptămână. Din păcate, o cafea bună trebuie s-o iau din gară, nu pot s-o cumpăr din tren”, a spus Christian Macedonschi.

Cătălin Frangulea: „Gările trebuie să devină hub-uri de mobilitate”
Şi Cătălin Frangulea, directorul general al Asociaţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Braşov, a insistat pe necesitatea schimbării modului de abordare în transportul feroviar.
„Gările trebuie să devină hub-uri de mobilitate. O gară trebuie să aducă mai degrabă cu un aeroport decât cu o autogară”, a spus el.