Iar PPP pentru Autostrada Braşov – Comarnic

Ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, a explicat, într-o emisiune DC News, că parteneriatul public-privat reprezintă soluţia pentru deblocarea proiectelor de infrastructură din România.
„Domnule ministru, după cum ştiţi, e o rană deschisă autostrada Comarnic-Braşov, să-i spunem aşa. Undeva la 4 milioane de oameni, dacă nu mai mult, din megalopolisul acesta Bucureşti-Ilfov folosesc intens, mai ales în weekend, DN1. Timpii de aşteptare ajung la 4-6 ore între Comarnic-Sinaia sau Comarnic-Predeal” a fost „invitaţia la răspuns” lansată de  jurnaliştii DC News.
„Am fost şi eu în situaţia aceasta. Suntem la studiul de fezabilitate acolo. Este una dintre autostrăzile pretabile pentru parteneriatul public-privat”, a fost primul răspuns al oficialului.
„Asta voiam să vă întreb. Se discută despre parteneriatul public-privat din 2008. S-a făcut ceva când era domnul Orban la Transporturi, nişte studii de fezabilitate. Apoi a încercat domnul premier Victor Ponta să facă ceva, dar le-a blocat statul paralel la vremea respectivă. Există şansă de parteneriat public-privat în România?”, a insistat reporterul.
„Există! Am avut discuţii cu investitori din Turcia, investitori din Italia, înţeleg că şi americanii sunt interesaţi de aceste parteneriate. Suntem deschişi pentru tot ce înseamnă parteneriat public-privat. Dacă mai sunt câteva chestiuni de făcut vis-a-vis de legislaţie, atunci o să intervenim imediat să le rezolvăm. Din punctul meu de vedere, având în vedere cum stăm cu bugetul astăzi, parteneriatul public-privat este viitorul în România. Aici nu mă refer doar la autostrăzi, ci şi la calea ferată şi tot felul de investiţii”, a declarat Ciprian Şerban.
„Comarnic–Braşov, (PPP, n.r.) poate fi o soluţie”, declara în martie 2024 şi Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor. De atunci, tăcere.

CRONOLOGIA EŞECURILOR  
Varianta PPP pentru A3, tronsonul Braşov – Comarnic, a mai eşuat de 4 ori în ultimii 20 ani. Ultima oară în 2020.

2004  
Guvernul Năstase semnează cu francezii de la Vinci contractul pentru construirea celor 36 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Predeal în PPP.

2007
Guvernul Tăriceanu modifică legea parteneriatului public-privat şi tronsonul Comarnic - Braşov este propus spre realizare în sistem de concesiune.

2010
Guvernul Boc semnează un contract de concesiune cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. Trei luni mai târziu, consorţiul Vinci-Aktor denunţă unilateral contractul fără a plăti penalizări.

2014
Guvernul Ponta negociază cu Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor pentru un contract de 8,5 mld. euro, urmând ca lucrările la acest tronson să se finalizeze în 4 ani.

2015
Statul anulează procedura, motivând că nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică).

2017
Ministrul Răzvan Cuc semnează cu Alpenside contractul pentru proiecţia şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic - Braşov, adică sectorul Râşnov - Cristian.

2019
Guvernul Dăncilă anunţă că reunţă la metoda parteneriatului public-privat şi declară că tronsonul Comarnic -Braşov va fi construit din fonduri publice.

2020
Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului Orban, propune în şedinţa de guvern anularea procedurilor de contractare a investiţiilor în parteneriat public-privat, inclusiv pentru construcţia A3 Comarnic - Braşov.

2021
CNAIR a semnat în luna februarie cu Consitrans SRL contractul de circa 16,5 milioane de lei pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate (realizat ultima oară în 2006). Termen, 46 de luni.
Prima valoare comunicată a fost de 8 miliarde euro, de la Guvern s-a declarat că e prea scumpă. S-a cerut reproiectarea, inclusiv cu modificări de traseu, pentru 4 miliarde de euro.