Hristos s-a Înălţat! Astăzi este Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor

Foto: ISPASUL se sărbătoreşte la fel ca ziua de Paşti, iar salutul este „Hristos s-a Înălţat! – Adevărat s-a Înălţat!”

Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Înălţarea Domnului, la 40 de zile de la Înviere. Înălţarea este unul dintre cele 12 mari Praznice Împărăteşti ale Bisericii ortodoxe. Se sărbătoreşte momentul în care, în prezenţa apostolilor, lisus Hristos s-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor. Micuţa capela rotundă de pe Muntele Măslinilor păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos înainte de a se înălţa.
Potrivit credinţei ortodoxe, Înălţarea Domnului este o garanţie a înălţării oamenilor: „Iar Eu când Mă voi înălţa de pe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine", (Ioan 12:32).
 
Ziua lui Ispas
Din 2001, Biserica Ortodoxă Română a hotărât ca în această zi să fie prăznuită şi Ziua Eroilor, când sunt cinstiţi cei ce s-au jertfit pentru apărarea patriei.  
În popor, sărbătoarea se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit altor săi cele întâmplate. Sărbătoarea este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii din comunitatea în care au domnit resentimentele.
Această zi se sărbătoreşte la fel ca ziua de Paşti: se înroşesc ouă, se coace cozonac, iar salutul este „Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”. Astăzi se închid şi Cerurile. Se spune că Cerurile sunt deschise de la Paşti până la Înălţare, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi şi ajung direct în Rai.
 
În memoria rudelor decedate
În această zi, femeile care au în familie rude decedate împart săracilor pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele morţilor. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, venite la casele unde au trăit o viaţă întreagă în ziua de Paşti, se înalţă din nou la cer, iar alimentele date de pomană sunt merinde pentru această călătorie.
 
Nu se înstrăinează nici un obiect din casă
Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă, nu se împrumută bani, sare şi chibrituri. Nu se dau chibrituri (care sunt surse de foc), pentru că, tot anul, gospodarul care încalcă tradiţia va fi hulit şi membrii familiei vor avea inima rea ca focul.
 
Ierburile au puteri vindecătoare
Tot în această zi se culeg  florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropice (protectoare), cum ar fi: paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul. Dacă sunt culese în ziua praznicului, se crede că aceste ierburi au puteri vindecătoare.  
 
Datina leuşteanului păstrează sporul banilor
Mai ales în mediul rural, se mai practică ritualul leuşteanului. Această datină îi apără pe gospodari şi animalele lor de tracţiune de efectele vrăjilor şi de spiritele rele. Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean  (asemănătoare sorcovei) pe fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău. Se spune că de-a lungul timpului, ritualul a avut efecte spectaculoase. În gospodăria respectivă a fost alungată boala, paguba şi s-a păstrat sporul laptelui şi al banilor.