Hora Unirii, şi oficial, şi neoficial, la Braşov

Trecerea a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost doar marcată, în 24 ianuarie, în Piaţa Unirii, din Şcheii Braşovului. Au participat peste 200 de braşoveni la ceremonialul militar şi religios pregătit pentru această zi, un ceremonial ce a început cu intonarea Imnului de Stat. A urmat apoi o slujbă, oficiată de un sobor de preoţi, conduşi de părintele protopop al Braşovului, Dănuţ Gheorghe Benga. Invitat mai apoi să vorbească a fost prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii. „24 ianuarie 1859, Mica Unire reprezintă primul pas pentru crearea României Mari. A demonstrat tuturor că prin abilitate şi inteligenţă, atunci când îşi propun ceva, românii pot să reuşească. Numirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza a făcut să avem un precedent în costituirea unui stat modern. Reformele făcute de acesta au constituit baza noii Românii, o Românie care venea cu o primă Constituţie, reforme în justiţie, reforme în învăţământ şi marea reformă agrară”, a precizat prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii.
Diferit faţă de alţi ani, în tot ceremonialul a fost prezenţa mai multor copii. Asta şi pentru că a fost vreme mult mai caldă faţă de alţi ani. Copiilor le-a plăcut ce au văzut, însă. „Am mai fost la evenimente din astea. Mi-a plăcut mai mult acum, pentru că era mai multă veselie acum, decât la alte evenimente la care am fost”, ne-a spus unul dintre micii patrioţi.

Pata de culoare, doamnele care, an de an, vin îmbrăcate în costume populare
Pata de culoare a evenimentului au dat-o doamnele care, an de an, vin îmbrăcate în costume populare. Doamna Mariana, de exemplu, şi-a scos straiele populare, moştenire de familie, şi a venit în Piaţa Unirii, într-un costum popular din Ţara Bârsei, ce împlineşte în curând centenarul. Un costum ce se cumpune din „obligatoriu ciorap negru, fustă albă, un tricolor care neapărat se leagă la brâu, avem fota din faţă, fota din spate, o vestă cusută cu multă migală, care se ia peste costum, şi pe cap baticul, că aşa se purta dintotdeauna şi nu-i stă bine unui costum fără baticul tradiţional”.

Marii absenţi, Junii
La ceremonie au participat şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
„Este un moment extrem de important, 24 ianuarie 1859 a fost momentul în care statul român, prin unirea celor două principate, a pus bazele democraţiei. Este momentul care a precedat Unirii Mari, iar noi suntem obligaţi, ca şi generaţie, să ducem mai departe toate dezideratele create la vremea respectivă”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea.
„Este una dintre cele mai importante zile din istoria României pentru că Mica Unire, pe care o sărbătorim azi – din păcate mulţi nu ştiu ce înseamnă ea -  a precedat înfiinţarea statului român, la Marea Unire de la 1918. Este important că ne aflăm aici într-o zonă simbolică a României, Piaţa Unirii, şi mă bucur că am sărbătorit împreună cu mulţi braşoveni această zi importantă din istoria României”, a declarat şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.
Mari absenţi de la eveniment au fost Junii braşoveni.

De două ori prinşi în horă: pe muzică de fanfară şi „pe vocea străzii”
Conform tradiţiei, sărbătoarea Micii Uniri s-a încheiat cu Hora Unirii, cântată de fanfara Academiei Forţelor Aeriene Henri Coandă. În ea s-au prins toţi cei prezenţi, cu mic cu mare.
Unii dintre braşoveni au mai încins, mai apoi, o altă horă, cântând chiar ei Hora Unirii.

Braşovul, vizitat de trei ori de Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza este primul domn al statului naţional România. El a fost ales la 24 Ianuarie 1859 domn al Ţării Româneşti, după ce, în 5 ianuarie acelaşi an fusese ales domn al Moldovei. La 24 Ianuarie 1859 a înfăptuit, practic, unirea a două principate, ce erau sub suzeranitate otomană. Mai apoi, Cuza a făcut ce a fost necesar pentru ca Imperiul Otoman şi Puterile Garante să recunoască unirea celor două principate şi a desăvârşit acest lucru în 1862, când cele două principate au adoptat numele de România, având o singură capitală – la Bucureşti, o singură adunare şi un singur Guvern.
Braşovul, oraş transilvănean, care nu era parte din România, era însă cunoscut şi iubit de domnul Alexandru Ioan Cuza. A fost de trei ori aici, în  Braşov, prima dată cu revoluţionarii paşoptişti, pe vremea când nu era cunoscut public de români, după cum ne povesteşte directorul Muzeului Prima Şcoală Românească, părintele Vasile Oltean. „Participa cu revoluţionarii din Ţara Românească şi Moldova, în Braşov, pentru Revoluţie şi pe Poarta Şchei, la numărul 1, este o placă ce aminteşte de prezenţa lui. Acolo era Casina Română, acolo se strângeau revoluţionarii. Şi-n prezenţa lor, George Ucenescu – dascălul şcolii noastre şi cântăreţ la două biserici, le tot cânta mai multe cântece. Şi când a ajuns să cânte un cântec - Din sânul Maicii mele, Mureşanu fiind de faţă i-a plăcut cântecul şi s-a oferit să facă versurile şi a realizat cea mai frumoasă poezie a lui. Şi-n prezenţa lui Cuza s-a născut acest Imn al României”, ne-a povestit părintele Vasile Oltean.
După ce a ajuns domnitor, Alexandru Ioan Cuza a trimis bani pentru şcolile româneşti. „Abia urcat pe tron a emis un decret prin care Principatele Unite ofereau 500 de galbeni pentru Liceul Şaguna, pentru a-l salva de la pieire. Legile din Ardeal interziceau prezenţa acestui liceu, implicat în multe procese de desfiinţare numai pentru că era liceu românesc. Şi Cuza a salvat această situaţie, oferind 500 de galbeni anual. E o sumă imensă”, ne-a mai spus Vasile Oltean.
Ultima oară, Cuza a poposit la Braşov în drumul său spre exil. A stat la Hanul Cerbul de Aur, cum era atunci numită clădirea de la începutul străzii Lungă. De altfel, pe clădirea care, în zilele noastre este hotel, se află o plăcuţă ce aminteşte de ultima vizită a domnului, omul care a unit două Principate şi a făcut reforme necesare în vremuri tulburi.