Harta şpăgii declarate: Nici 1 din 100, în spitalele din Braşov

Şpaga în spitale pare să fie un fenomen greu de eradicat, deşi salariile medicilor au crescut de la declanşarea pandemiei.
Judeţele Teleorman, Giurgiu şi Olt au cele mai mari procente de pacienţi care spun că personalul medical le-a cerut bani, în timp ce la polul opus sunt judeţele Covasna, Alba şi Braşov, potrivit datelor agregate de platforma Graphs.ro pentru luna martie 2023, pe baza informaţiilor de pe platforma data.gov.ro.
Media la nivel naţional a pacienţilor care spun că medicii sau asistentele le-au cerut bani este de 1,61. Cele mai mari procente sunt înregistrate în judeţele Teleorman – 8,11%, Giurgiu – 7,55% şi Olt – 5,08%, iar cele mai mici în judeţele Covasna – 0,47%, Alba – 0,59% şi Braşov – 0,66%.

„Şpaga s-a înjumătăţit, faţă de decembrie 2016”
„Putem să observăm că există un trend pozitiv în ţară şi la nivel de cereri de atenţii, dar şi în sensul de date statistice colectate. Toţi indicatorii au îmbunătăţiri. Şpaga s-a înjumătăţit, faţă de decembrie 2016, deci a scăzut de la o rată de aproximativ 4%, media pe ţară, la undeva sub 2%. Avem acum 1,6%, după cum ziceam, media pe ţară. Toţi indicatorii pe care i-am văzut merg înspre bine. Unii cu o creştere mai mică, alţii cu o creştere mai mare”, a sintetizat profesor doctor Dragoş Vana, programator de software în domeniul sănătăţii şi fondator al platformei Graphs.ro.
Totodată, potrivit acestuia, este foarte relevant şi faptul că mult mai puţini pacienţi au declarat că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente singuri: procentul a scăzut de la peste 20% la sub 14%.  
„Peste 85% dintre pacienţi se declarau mulţumiţi, în 2016, de modul în care cadrele medicale interacţionau cu ei. Acum, acest procent a trecut de 90%. Am zice că e doar un 5% îmbunătăţire dar, având în vedere că marea majoritate a pacienţilor se declară mulţumiţi este totuşi un câştig foarte mare, aş spune eu”, a mai declarat Dragoş Vana.

Cum s-au colectat datele
Centralizarea pe Graphs.ro s-a făcut din datele publice disponibile. La externare, pacienţii primesc un chestionar (pe hârtie sau pe sms, anonimizat). Lor le sunt puse 10 întrebări unde se poate răspunde ori cu „da" sau „nu", ori cantitativ, în funcţie de tipul întrebării. Aceste date sunt centralizate şi publicate la sfârşitul fiecărei luni, de către Ministerul Sănătăţii. Pentru indicatorul „şpagă”, întrebarea este: „Vi s-au solicitat atenţii de către medici sau asistente medicale?”.
„Noi suntem tentaţi să punem preţ pe poveşti personale, pe care le auzim de la apropiaţi, şi să privim cazuri individuale, în loc să privim situaţia în ansamblu. De aceea este foarte greu de lucrat cu aceste date, pentru că ele ne oferă o situaţie de ansamblu iar o dată ce sunt procesate putem să vedem că, de fapt, sistemul merge înspre bine, ceea ce ar trebui să ne bucure foarte mult”, a conchis prof. dr. Dragoş Vana.