Harta banilor. Braşovul, pe lista celor 8 „puteri” economice

Economia României trăieşte din performanţele notabile a 8 judeţe (Bucureşti + Ilfov, Cluj, Timiş, Braşov, Bihor, Constanţa, Iaşi şi Prahova) şi activitatea onorabilă pe care o generează alte 11 judeţe (Alba, Arad, Argeş, Bacău, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu şi Suceava), arată BankingNews.ro. Restul judeţelor, 22 la număr, sunt departe de plutonul consemnat, zbătându-se în neputinţă şi nepăsare administrativă.
Neajunsurile şi sărăcia sunt vizibile cu ochiul liber mai cu seamă în 10 judeţe (Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Teleorman, Tulcea şi Vaslui), care se diferenţiază îngrijorător de restul ţării. Un periplu prin acest zone este, din nefericire, complet banal, plat şi scorojit, dezvăluind imaginea ponosită şi crispată a unei Românii rătăcite încă în conceptul de „societate multilateral dezvoltată”, promovată de nomenclatura ceauşistă.
Băncile reprezintă, oriunde în lume, motorul unei economii, inima care pulsează sângele, adică banii, în trupul unei ţări. Harta României privită prin prisma acestui mecanism general valabil arată discrepanţa majoră dintre zone.
Pentru a evalua interesul băncilor defalcat pe toate cele 41 de judeţe + Bucureşti, publicaţia online BankingNews.ro a analizat, firesc, cum este distribuită reţeaua teritorială la nivelul întregii ţări. Natural, acolo unde sunt multe unităţi bancare înseamnă automat că există activitate economică, piaţă potenţială şi premise pentru dezvoltare. În opoziţie, acolo unde economia bâjbâie, unde investiţiile se lasă aşteptate şi unde nu există preocupare pentru evoluţie, agenţiile bancare sunt rare.
Cele mai mari bănci în funcţie de numărul de agenţii (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, ING Bank şi Alpha Bank) deţin împreună aproximativ 85% din totalul reţei teritoriale bancare din România, care numără în prezent circa 4.000 de unităţi. Luând în calcul acest detaliu statistic, studiul de faţă s-a axat pe distribuţia teritorială a instituţiilor de credit menţionate pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra interesului băncilor defalcat pe judeţe. Privind acest tablou, ne putem face automat o idee asupra nivelului prosperităţii de la nivel local.
Urmărind cifrele rezultate, am construit 5 categorii de diferenţiere a judeţelor României, în funcţie de distribuţia reţelelor teritoriale ale băncilor: Activitate intensă (peste 550 de unităţi bancare), Activitate mare (între 100 şi 200), Activitate medie (între 70 şi 100), Activitate mică (între 40 şi 70) şi Activitate insignifiantă (sub 40).