„Guvernul Tăriceanu a acordat Brașovului un sprijin financiar fără precedent”

Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean, trage linie și adună bunele și relele din activitatea sa desfășurată în prima jumătate a acestui an. Bilanțul său include proiectele, realizările, speranțele, dar și neîmplinirile acumulate în această perioadă extrem de agitată din punct de vedere politic. - Pentru început, brașovenii sunt curioși să afle vești bune. Ce promisiuni aveți de la Guvernul Tăriceanu în privința alocării unor fonduri suplimentare pentru proiectele pe care le derulați în județ. - La sfârșitul săptămânii trecute a fost Delegația Permanentă a PNL, la Brașov. Practic, a fost prezentă întreaga conducere a partidului și aproape tot guvernul României. Am discutat chestiuni care țin de Brașov, de posibilitatea de a ajuta mai mult județul decât s-a reușit în anii trecuți. Adevărul este că Brașovul a fost foarte mult sprijinit în ultimii doi ani. Brașovul a primit din partea Guvernului României cel mai mare sprijin din istoria sa. În anul 2005, Primăriei i-au fost alocate aproape o mie de miliarde de lei vechi de la bugetul de stat, iar Consiliul Județean a primit 300 de miliarde. Anul trecut, Primăria a primit tot o sumă asemănătoare, iar Consiliului Județean i-au fost repartizate aproape 600 de miliarde de lei vechi. Sunt pe departe cele mai mari sume de bani, iar rezultatele se văd. Toată lumea care vine în Brașov vede o schimbare a orașului, dar cei mai mulți nu realizează de unde provin banii. Ei n-au căzut din cer. O parte însemnată din banii cu care s-au făcut drumurile din municipiu și primul segment de ocolitoare au venit de la Guvernul României. Bineînțeles, au fost și eforturi proprii ale Consiliului Local și Consiliului Județean, care au contractat credite, dar dacă n-ar fi fost acest sprijin de la guvern, n-am fi reușit să rezolvăm o parte din drumuri și probleme care țin de CET, de sănătate sau de alte investiții. Promisiunea pe care o avem este ca la apropiata rectificare bugetară, când se vor da 6 mii de miliarde de lei vechi pentru județe, să obținem aproximativ 350 de miliarde de lei vechi pentru drumurile din județul Brașov și aproape 130 de miliarde de lei pentru modernizarea actualului Spital Județean. Acestea sunt demersurile pe care le-am făcut și pentru care avem promisiuni ferme de onorare, din partea Guvernului. De asemenea, s-a discutat de problema Spitalului Județean pe care Ministerul Sănătății îl va realiza la Hărman. Din fericire, Brașovul este inclus pe lista celor șapte orașe în care se vor construi astfel de spitale. Noi am insistat ca spitalul din Hărman să fie o prioritate. Sunt șanse mari ca în această toamnă să înceapă lucrările la acest obiectiv. Regret că suntem blocați cu vânzarea Spitalului Mârzescu și implicit cu proiectul de construire a Spitalului Clinic Universitar în colaborare cu Ibadesa. Mulți oameni nu înțeleg ce se întâmplă acolo, însă practic noi nu putem să facem un spital modern, fără să luăm bani pe credit. Brașovul are nevoie de un spital clinic universitar și putem să realizăm acest proiect numai vânzând terenul de la Mârzescu. Terenul de acolo este valoros, în schimb corpurile de clădire nu reprezintă o valoare și nu corespund din punct de vedere tehnic pentru un spital care ar trebui făcut după norme europene. Oamenii trebuie să știe că în prezent, din punctul de vedere al normelor europene noi nu avem niciun spital în Brașov care să fie corespunzător. „Am considerat ocolitoarea Brașovului o prioritate pentru județ” - Ați pomenit de bani pentru drumuri. Consiliul Județean a accesat un credit de la BERD pentru refacerea arterelor județene, precum și un credit pentru reparația drumurilor orășenești și comunale, fiecare în valoare 15 milioane de euro. Care este stadiul lucrărilor? - Constructorul a intrat în forță pe drumurile județene. Evident că nu ne bazăm numai pe banii care vin de la guvern. Zilele trecute am făcut o inspecție pe teren și am văzut tronsoanele care se fac. S-a lucrat puternic de la Hărman la Bod; de asemenea, se lucrează pe un drum perpendicular pe acesta, drumul din Brașov spre ieșirea din județ. În continuare, se reface drumul de la Bod spre Hălchiu și Codlea. Deja se lucrează la consolidarea acestora. Se va realiza și asfaltarea, în plus dorim să mai facem și legătura care merge pe la poalele Munților Făgăraș – este vorba despre artera Perșani – Victoria. Practic, cu banii de la BERD firma Colas va reabilita aproape 40% din drumurile județene. Cu cel de-al doilea credit, pe care îl luăm de la Eximbank și care va fi operațional cel târziu din luna august, dorim să reparăm toate drumurile comunale și orășenești din județ. Până la sfârșitul anului viitor, drumurile din județul Brașov vor arăta în mod corespunzător. E un efort mare pe care îl face Consiliul Județean. Din păcate, s-a politizat foarte mult acest subiect. Din partea noastră a existat întotdeauna preocupare pentru refacerea drumurilor. Să nu uităm că și cu semnătura mea s-au acordat bani pentru drumurile din municipiul Brașov și pentru ocolitoare. În loc să fie apreciat acest lucru, nici măcar n-am fost invitați la inaugurarea primului tronson din ocolitoare și am fost atacați pe motiv că nu reparăm drumurile județene. Întotdeauna am considerat că ocolitoarea municipiului este o prioritate pentru județul Brașov dar, din păcate, această receptivitate a noastră a fost înțeleasă greșit și chiar s-a întors împotriva noastră. Dorința noastră de a contribui la construirea ocolitoarei și sprijinul pe care l-am dat alocând bani din bugetul județean pentru acest proiect n-au fost apreciate, ci au fost folosite politic împotriva noastră. De acum ne vom ocupa exclusiv de drumurile județului, pentru că altfel vom fi în continuare atacați. Ele au devenit o prioritate și o să le refacem, în ciuda celor care nu contenesc să ne critice și să ne atace. „Este un sacrilegiu să renunți la 111 milioane de euro” - Multe din demersurile Consiliului Județean se lovesc de refuzul Primăriei de a colabora în interesul comunității locale și județene. Vă gândiți să răspundeți cu aceeași monedă demersurilor municipalității? - În timp ce noi suntem obstrucționați de către Primărie în chestiunile legate de vânzarea spitalului Mârzescu și de concesionarea rețelelor Companiei de Apă, noi nu mergem pe blocaje, ci lucrăm în spirit constructiv. Nu ne uităm la capra vecinului, din contră, vrem să ajutăm să avem realizări și în municipiul Brașov. Cel mai bun exemplu este situația de la CET. Nu numai că n-am împiedicat proiectele de la CET, dar firma daneză care a propus soluția pentru salvarea centralei este adusă de mine, este o firmă cu care colaborez, având în vedere relația cu totul specială pe care o am cu Danemanrca și cu partenerii din Holstebro. În afară de aceasta, când s-a discutat în Parlamentul României de ordonanța prin care terenurile pentru ocolitoare au fost trecute în proprietatea municipiului, am fost și noi de acord. Ne-am fi putut opune, pentru că PD este minoritar acum în parlament. Mulți politicieni m-au întrebat de ce nu încercăm noi să luăm respectivul teren. Nu am vrut să facem acest lucru pentru că nu am dorit să creăm o situație divergentă sau să acționăm prin șantaj și să spunem: «Ne dați voi, ca să vă dăm și noi acest teren». Eu sper ca până la urmă înțelepciunea celor care conduc Primăria să facă în așa fel încât să deblocăm și banii de la Compania Apa, și vânzarea terenului de la Mârzescu. Să fim lăsați să facem ce trebuie pentru județ și pentru locuitorii săi. Noi răspundem de sănătatea județului Brașov și noi trebuie să găsim cele mai bune mijloace prin care să rezolvăm problemele. Primăria Brașov este acționară la societatea care va construi Spitalul Clinic Universitar, a avut reprezentanți și la inaugurarea organizării de șantier, atunci când la Hărman au venit ambasadorul Spaniei și conducătorii firmei Ibadesa. Nu ne-am așteptat la niciun ban de la Primărie, dar măcar puteam să fim lăsați în pace să facem ce credeam noi de cuviință că trebuie făcut. - Din punctul dumneavoastră de vedere sunt speranțe ca relația Primărie – Consiliu Județean să se îmbunătățească? - Eu sper ca lucrurile să se detensioneze între Primărie și Consiliul Județean. Am și făcut o propunere în acest sens. Din păcate, în Consiliul Local nu s-a hotărât nimic. Colegii noștri au propus formarea unei comisii, atât în Consiliul Local, cât și în Consiliul Județean, care să negocieze problemele care au creat divergențe între noi. Poate că noi, cei care conducem municipiul și județul, nu dăm dovadă de destulă flexibilitate și înțelepciune, și poate că era bine să fie alți oameni care să sprijine toate aceste negocieri. Eu zic că am trecut peste toate orgoliile și ambițiile, că am făcut tot ce se poate, am trimis și semnale către Primărie pentru a găsi posibilitățile de rezolvare a problemelor și a deschide toate căile de comunicare. Dacă Primăria va bloca investițiile de la Compania Apa, probabil că eu sau PNL vom fi afectați la procente, dar în primul rând vor suferi locuitorii municipiului și județului. Este un sacrilegiu să renunți la 111 milioane de euro, o sumă atât de mare, pe care Brașovul n-a mai pomenit-o vreodată. Pentru această sumă merita făcut absolut orice compromis. Din păcate, se duce o luptă electorală destul de urâtă și murdară, cu blocări de proiecte – lucruri care n-ar fi trebuit făcute sub nicio formă. Oricum, ele se pot întoarce împotriva celor care le-au inițiat. Aceste blocaje au creat deja reacții în rândul celorlalte partide, care sesizează că ceva este în neregulă. - În presă s-a vehiculat o variantă de transformare a Companiei Apa în societate comercială, în al cărei acționariat Consiliul Județean, Primăria și celelalte 11 primării să dețină părți egale. - Să nu uităm că noi, deocamdată, deținem tot. Compania Apa este în patrimoniul nostru. Sunt de acord să găsim o soluție prin care fiecare parte să fie bine reprezentată. Dar deocamdată noi am dovedit că știm să conducem Regia de Apă din Brașov și acesta este meritul Consiliului Județean. Am găsit cea mai bună conducere, care a făcut ca această companie să fie cea mai apreciată din țară. Nu sunt povești! Ne-au spus-o cei de la Delegația Comisiei Europene și cei de la Ministerul Mediului. Pe lângă faptul că am adus Compania Apa la nivelul companiilor din Occident, am luat credite, ne-am îndatorat, ne-am crescut gradul de îndatorare pentru a rezolva problema apei în municipiul Brașov. A fost mai întâi creditul de 9 milioane de euro. A urmat cel de 14,3 milioane de euro, cofinanțare la grantul ISPA de 43 de milioane de euro. Am schimbat toate rețelele din municipiul Brașov și e bine ca locuitorii să înțeleagă acest lucru. Noi nu vrem să concesionăm niște simple rețele. Sunt rețelele sunt făcute de noi, Consiliul Județean, dar pe care legea ne-a obligat ca, odată realizate, ele să intre în patrimoniul Consiliului Local. Cei de la municipiu trebuie să ne facă această concesionare. Este o simplă formalitate pe care trebuie s-o îndeplinească Primăria și Consiliul Local Brașov. De asemenea, brașovenii trebuie să știe că apa din oraș nu este nicidecum printre cele mai scumpe ape din România. Suntem pe locul 10 pe țară la prețul apei și pe locul 20 la apa de canal. Plus că avem o apă de calitate. Și, dacă ar fi să vorbim despre ce înseamnă un management de calitate, poate ar trebui să faceți o comparație între Compania Apa și CET. Ai Compania Apa administrată de Consiliul Județean, care este la nivelul instituțiilor similare din Uniunea Europeană, și ai CET-ul, care este un dezastru. Dacă nu se va face ceva la CET, în 2010 centrala va fi închisă și vor rămâne oamenii fără căldură. Doi ani mai sunt, 2008 și 2009, în care trebuie făcut ceva, în condițiile în care până acum nu s-a făcut nimic. „Am creat 1.100 de locuri de muncă” - Cum caracterizați situația parcurilor industriale pe care le deține Consiliul Județean și ce viitor le întrevedeți? - Ele sunt o realizare pentru noi. Pentru faptul că am preluat două zone moarte din Carfil și Metrom și am reușit să creăm niște parcuri industriale care au generat 1.100 de locuri de muncă. Este un lucru extraordinar și de apreciat. Înființarea lor a fost la momentul respectiv o soluție de compromis, dar din fericire ne-am descurcat foarte bine. Consiliul Județean a putut să creeze 1.100 de locuri de muncă. În viitor, ne putem gândi la vânzarea acestor parcuri sau a spațiilor din ele, pentru a obține niște venituri suplimentare pentru Consiliul Județean, cu care să putem face alte investiții. Deocamdată ele funcționează, și funcționează bine. În plus, sprijinim și parcul de la Prejmer. Acolo va fi unul dintre cele mai mari parcuri industriale din România. Se lucrează tare la el. Am obținut de la Guvernul României o finanțare pentru acest obiectiv și am dat bani pentru construirea stației de epurare, 30 de miliarde de lei vechi și încă 5 miliarde, ceea ce nu e puțin lucru. - La un moment dat ați propus și pentru Tractorul o soluție similară, respectiv transformarea în parc industrial sub autoritatea Consiliului Județean. - AVAS nu a agreat această idee și nici nu știu dacă am fi făcut față. A fost o propunere constructivă făcută de noi. Eu sunt convins că Guvernul Tăriceanu va găsi soluții și la Tractorul, în sensul ca partea viabilă să fie vândută și să se facă în continuare tractoare. Acest lucru ar fi trebuit făcut mai demult. Uitați cum un privat a reușit să redreseze Roman SA și să construiască în continuare camioane. Sunt convins că același lucru se va întâmpla și la Tractorul. - Aeroportul este un alt proiect care a iscat multe discuții, dar care este acum pe calea cea bună. - Este foarte important că am rezolvat toate problemele legate de terenurile pe care se va construi aeroportul. Lucrurile nu sunt foarte simple. Să nu uităm cât ne-am străduit și cât de lipsiți de sprijin am fost. Când au fost reprezentanți ai PD la Ministerul de Interne și la Ministerul Transporturilor, am avut parte numai de piedici. Cum s-a schimbat guvernarea, într-o lună am avut deja Hotărârea de Guvern prin care am fost împroprietăriți cu terenul deținut de ADS. Să nu uităm că de-abia a trecut o lună de când am primit această suprafață. Mai sunt mici lucruri de rezolvat, dar important este că avem în sfârșit terenul pentru aeroport. Este al Consiliului Județean, ceea ce este foarte important. Toate schimburile de terenuri pe care le mai avem de făcut, le vom rezolva. „Este revoltător cum se distrug spațiile verzi din Brașov” - Dezvoltarea turismului rămâne și ea o prioritate a Consiliului Județean. - Într-adevăr, în acest domeniu lucrurile bune se văd deja. Am făcut eforturi mari. Cetatea Brașovului, cea mai mare valoare pe care o are din punct de vedere istoric și turistic orașul nostru, este aproape finalizată. Sunt multe localități din străinătate care ar dori să aibă monumente de o asemenea valoare. Mai avem de lucrat la Bastionul Postăvarilor. S-a organizat licitația și șantierul va începe cât de curând. Lucrările sunt avansate la Agrement, unde va fi o bază sportivă foarte modernă și frumoasă. La arela Olimpia suntem în curs de finalizare, mai rămâne de reabilitat clădirea, care până în vara viitoare va căpăta o față nouă. Poarta Ecaterina este și ea finalizată. Pe toate le-am introdus în circuitul turistic. Cel mai nou proiect al nostru este programul turistic pentru pensionari. Vrem ca ei să fie primii care să cunoască monumentele municipiului și județului și să se bucure de ele, pentru că ei sunt cei care au depus eforturi și au contribuit la toată această avuție a Brașovului. Trenul de epocă va funcționa și el, poate chiar din acest an. Și în acest proiect depunem eforturi. Mai avem investiții și la Cetatea Râșnov. De asemenea, vom deschide mai multe centre de informare turistică. Primele două au fost deja inaugurate la Râșnov și la Făgăraș. Pentru turism și pentru reabilitarea monumentelor vrem să facem proiecte în colaborare cu firma spaniolă E-Cultura. Brașovul trebuie să fie primul județ turistic al țării. Pentru asta trebuie să luăm bani de la Uniunea Europeană. Trebuie să ne ocupăm de proiecte susținute, chit că rezultatele nu se vor vedea în mandatul nostru. - Sunt chestiuni care vă nemulțumesc în ceea ce privește aspectul municipiului Brașov? - O chestiune revoltătoare este distrugerea spațiilor verzi din Brașov. Este un lucru pentru care în viiitorul apropiat vom lua poziție. Este inadmisibil ce se întâmplă, cum se distrug spațiile verzi din municipiul Brașov. Aici va trebui făcut ceva. Este o goană după terenuri cum n-a mai fost până acum. Există un interes foarte mare pentru ele. Câteva grupuri de interese cunoscute în județul Brașov vor să acapareze toate terenurile, lucru inacceptabil. Pentru asta se renunță la orice. La spații verzi, la absolut orice... „Vom respecta promisiunile pe care le-am făcut brașovenilor” - Adversarii politici v-au tot acuzat că banii din bugetul județean au fost împărțiți în mod preferențial unor primării. - Este fals. Am avut o relație foarte bună cu toții primarii și regret că din cauza tensiunilor politice care au apărut la nivel central și la nivel local, există pericolul ca lucrurile să degenereze. Am reușit să fiu foarte echilibrat cu toți primarii și tot ceea ce am făcut, am negociat în prealabil. Lucru care, din păcate, la Consiliul Local Brașov nu s-a întâmplat. Am avut o relație bună cu vicepreședinții, am negociat și cu PSD, în calitate de principal partid de opoziție. Eu zic că am avut o atitudine corectă și mă așteptam ca și din partea celorlalți parteneri politici să se răspundă pe măsură. Din păcate, n-a fost să fie așa. - Am trecut de jumătatea acestui an, un an care n-a fost tocmai ușor din punct de vedere politic. - Din păcate, a fost o perioadă tensionată. Scandalul bilețelelor a aruncat în aer Alianța și s-a ajuns la ruptură. E greu ca în același timp să conduci un guvern într-o perioadă extrem de grea și să faci față unor atacuri urâte. Sper ca în final cei care se fac vinovați de aceste lucruri să plătească pentru tensiunile create. Nu trebuie uitat că această guvernare a reușit un lucru extraordinar: să ducă România în Uniunea Europeană, acolo unde de fapt îi era locul. N-a fost ușor și tocmai de aceea acest lucru trebuie apreciat în mod deosebit. - Pentru a doua parte a anului, care sunt proiectele în care vă puneți cel mai mult speranța? - Tot ce am început vreau să finalizăm: să reparăm drumurilor, să începem spitalul. Vreau să se știe că în mandatul nostru a demarat construcția aeroportului din Brașov, chiar dacă n-o s-o putem finaliza în acest mandat. Proiectele de turism le vom duce la bun sfârșit în cursul anului 2007. Eu zic că promisiunile pe care le-am făcut brașovenilor în 2004 vor fi respectate.