Guvernul lui Nicuşor: Fără partide, cu premier 1% şi „gardă tehnică”

„Pentru că partidele nu se înţeleg între ele, singura soluţie posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, joi seară, în declaraţia de presă în care a anunţat că îl desemnează candidat la funcţia de premier pe Eugen Tomac, europarlamentar şi consilierul său onorific.
Nicuşor Dan a argumentat că Tomac e independent şi, în plus, e o persoană cu „experienţa politică de a discuta cu fiecare partid din Parlament”, deoarece „e nevoie de consens”.
Într-o caracterizare mai puţin aşteptată, Nicuşor Dan a mărturisit că votul de la alegerile prin care a ajuns preşedinte în mai 2025 a fost „un vot negativ”. În ce sens? În sensul că românii au votat de teama ascensiunii populismului şi ca să nu cadă economia.

Neales
Eugen Tomac, care  a demisionat miercuri seară de la conducerea PMP, a precizat că va prezenta Parlamentului o propunere de „guvern tehnic, nu unul politic”.
Partidul condus de Eugen Tomac, PMP, nu a intrat în Parlament la alegerile din 2024, când formaţiunea a candidat într-o alianţă, Forţa Dreptei, care a obţinut 2% la Camera Deputaţilor şi 1,88% la Senat.  

„Un guvern tehnic, nu unul politic”
„Este o onoare şi o mare răspundere. Primesc încrederea voastră cu recunoştinţă şi încredere. Sunt conştient de provocările pe care trebuie să le depăşim împreună. România se află într-un moment în care se cere responsabilitate. Este temelia pe care se construieşte totul. Va fi un guvern tehnic, format din specialişti, nu unul politic”, a spus Tomac.
„România se află într-un moment care cere înainte de orice responsabilitate. Doar aşa putem oferi României direcţia clară de care avem nevoie. Îmi doresc să găsesc deschidere şi un dialog sincer din partea tuturor forţelor politice democratice şi pro-occidentale din Parlament, pentru a investi un Guvern care va avea o singură agendă: binele comun al cetăţenilor României. Voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialişti, un guvern tehnic, nu unul politic”, a mai spus premierul desemnat.
Totodată, acesta a dat asigurări că România îşi va menţine parcursul european şi euroatlanti: „Vom menţine, domnule preşedinte, direcţia trasată de dvs, de apartenenţă la familia europeană, de consolidare a parteneriatului cu SUA, a relaţiei noastre transatlantice, relevanţa noastră în NATO fiind o prioritate”.

Termen 10 zile
Conform Articolului 103 din Constituţie, Tomac are 10 zile la dispoziţie pentru a le cere deputaţilor şi senatorilor votul de încredere asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului. Pentru învestire, cabinetul propus are nevoie de 233 de voturi, o aritmetică parlamentară ce pare dificilă la prima vedere pentru un premier desemnat care nu are o majoritate în spatele său la momentul nominalizării.

Cine sunt favoriţii 
Există în acest moment şi o schiţă cu viitorul cabinet Eugen Tomac. 
Funcţia de ministru al Educaţiei ar urma să fie preluată de Sorin Costreie, actual consilier prezidenţial, în timp ce portofoliul de la Externe ar urma să îi revină lui Luca Niculescu, în prezent secretar de stat şi coordonator al procesului de aderare a României la OCDE. 
Diplomatul Mihnea Motoc ar urma să revină în funcţia de ministru al Apărării, cea pe care a mai ocupat-o în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, în guvernul Cioloş. 
La Ministerul Finanţelor favoriţi sunt economistul Bogdan Drăgoi, cel care a mai ocupat această funcţie timp de 3 luni, în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi actualul titular, Alexandru Nazare,
Funcţia de ministru al Sănătăţii ar urma să îi revină lui Cătălin Cîrstoiu. Actual manager al Spitalului Universitar din Bucureşti, Cîrstoiu a fost desemnat drept candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei. Ulterior, el s-a retras din cursă.
Favorit pentru funcţia de ministru al Culturii este intelectualul Adrian Papahagi, profesor la catedra de engleză a Facultăţii de Litere, la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Fiul marelui critic literar Marian Papahagi, Adrian Papahagi a candidat la alegerile parlamentare din 2012, fără succes, pentru un mandat de deputat din partea PDL. Ulterior, el a contribuit la fondarea Partidului Mişcarea Populară, susţinut de Traian Băsescu. 

România e fără Guvern cu puteri depline de o lună
România nu are de o lună un guvern cu puteri depline, după demiterea lui Ilie Bolojan şi a cabinetului său prin moţiunea de cenzură PSD – AUR, pe 5 mai. În această perioadă de la demiterea premierului Bolojan, la Cotroceni au avut loc mai multe serii de negocieri formale şi informale pentru formarea noului Executiv.
Numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca fiind varianta favorită a şefului statului, fără să fie clar cum ar putea fi obţinută majoritatea necesară pentru instalarea Guvernului.