Guvernul explică de ce a majorat impozitele pe apartamente şi maşini

Guvernul României a transmis motivele care au stat la baza majorării impozitelor şi taxelor pe clădiri, terenuri şi autovehicule, în contextul reformei fiscale asumate şi al angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar.
Guvernul subliniază că măsurile sunt necesare pentru alinierea la standardele europene, creşterea veniturilor locale şi asigurarea accesului României la fondurile din PNRR, autorităţile lucrând în prezent la remedierea problemelor apărute în aplicarea noilor reguli.

„Nu mai puteam continua în felul acesta”
Potrivit unei informări de presă, România se situa printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăţilor, doar 0,55% din PIB, faţă de media UE de 1,85%. În plus, existau discrepanţe majore între localităţi, impozitele nu reflectau valoarea reală de piaţă, iar peste o treime din sumele datorate nu erau încasate.
„Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, a transmis Executivul.
Reforma a fost asumată încă din perioada 2021–2022, prin PNRR şi în toate negocierile cu Comisia Europeană, fiind inclusă şi în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Amânarea deciziilor a pus în pericol accesarea fondurilor europene şi a generat dezechilibre bugetare la nivel local.

Sumele vor rămâne la primării
Aplicarea noilor reguli va aduce, în 2026, o creştere estimată a veniturilor din impozite pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei, adică peste 30% faţă de 2025. Din această sumă, 1,42 miliarde lei provin din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde lei din cele pe terenuri şi 1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor. Sumele vor rămâne la bugetele locale.  „Trebuie subliniat faptul că banii colectaţi din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”, se arată în informarea de presă.
Precizarea vine după ce Lia Olguţa Vasilescu (PSD, primarul Craiovei) a declarat pe 9 ianuarie că premierul Ilie Bolojan le-a transmis reprezentanţilor Asociaţiilor Municipiilor, la ultima întâlnire, că bugetul pe acest an este fundamentat pe creşterea taxelor locale, iar sumele rezultate din această majorare ar urma să fie preluate la bugetul naţional. „Cu alte cuvinte, primarii rămân cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, iar banii merg către bugetul naţional. Dacă până acum cetăţeanul plătea 100 de lei, iar de anul acesta plăteşte 200 de lei, 100 de lei va fi luat la bugetul naţional. Pentru că nu are dreptul să ia din taxele locale, scade din cotele de IVG (impozitul pe venitul global - n.r.) pe care guvernul le dădea localităţilor”.

Ce s-a schimbat la impozitele pe clădiri şi terenuri
Baza de impozitare a fost actualizată, fiind eliminată folosirea unor valori istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piaţă, preconizată pentru 1 ianuarie 2027, valoarea impozabilă a fost majorată cu aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp.
Totodată, au fost eliminate mai multe reduceri acordate în funcţie de vechimea clădirilor şi de tipul acestora, iar autorităţile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08% şi 0,2% pentru clădirile rezidenţiale. Consiliile locale pot majora taxele şi cu până la 100%, în funcţie de criterii economice şi sociale.
Guvernul estimează o creştere medie a impozitelor de 70–80%, însă în unele cazuri majorările pot fi mai mari, din cauza efectului cumulativ al actualizării bazei de calcul, eliminării facilităţilor şi creşterii cotelor locale.
La vehicule, structura de bază a sistemului a fost menţinută, calculul fiind făcut în continuare în funcţie de capacitatea cilindrică. Noile valori sunt însă diferenţiate în funcţie de norma de poluare Euro, astfel încât maşinile mai poluante să plătească impozite mai mari, iar cele cu standarde Euro recente să beneficieze de creşteri mai reduse. În cazul autoturismelor hibride, Comisia Europeană a cerut ca diferenţierea să se facă în funcţie de nivelul real al emisiilor de CO2, nu doar de încadrarea generică în categoria „hibrid”. Astfel, doar vehiculele cu emisii sub 50 g/km CO2 pot beneficia de un tratament fiscal favorabil.