Guvernul este dator vândut Braşovului

Chiar dacă în Braşov, în ultimii ani, au fost implementate o serie de proiecte de mare anvergură atât cu fonduri europene, cât şi cu finanţări guvernamentale, banii aferenţi implementării acestora întârzie să fie returnaţi în bugetul municipalităţii. Primarul George Scripcaru a precizat că Primăria are de recuperat de la diverse ministere, în contul proiectelor care au fost deja implementate, peste 40 de milioane de lei. Deşi lucrările pentru modernizare şi extinderea Sălii Sporturilor „D.P Colibaşi” şi a Bazinului Olimpic au fost finalizate şi recepţionate din luna martie, proiectele fiind finanţate în proporţie de 70% de Guvern prin Compania Naţională de Investiţii, mai sunt de recuperat peste 4,2 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării (grosul sumei pentru lucrările de la Sala Sporturilor).

Un nou blocaj financiar este iminent
Edilii au contabilizat toate aceste datorii pe care le are Guvernul şi au trimis scrisori tuturor şefilor de partide care se află la putere pentru a interveni în vederea recuperării acestor bani. „Aceste plăţi pe care le-am făcut trebuiau să ne fie rambursate şi dacă nu vom primi aceşti bani vom intra într-un blocaj financiar şi nu vom putea implementa alte proiecte majore pe care le avem în derulare, cum este Centrul de Agrement din Poiană, la care deja se lucrează, Centrul de Afaceri din zona Institutului Cartofului, pentru care am lansat licitaţia, sau Transilvania Motorland, care urmează să fie scos la licitaţie. Pentru fiecare dintre aceste proiecte confinanţarea noastră este de 50%.  Aceste proiecte au fost depuse de noi, au fost declarate câştigătoare şi ne-am bazat pe sursele de finanţare, fiindcă nu le puteam derula pe cont propriu cu bani de la bugetul local. De exemplu, în ceea ce priveşte implementarea proiectelor cu finanţări europene aşa este regula, întâi achită beneficiarul şi apoi pe baza unor cereri de rambursare se dau banii înapoi de la ministerul de resort, care, la rândul, său primeşte banii de la Bruxelles. Practic, noi nu luăm banii de la Uniunea Europeană, fiindcă la nivel de ministere aceste fonduri sunt blocate şi de aceea România are o rată mică de absorbţie a fondurilor europene”, a explicat primarul George Scripcaru. Din bani europeni, municipalitatea braşoveană mai are de recuperat sume consistente de la Ministerul Comunicaţiilor pentru proiectul privind amenajarea unui dispecerat integrat la nivelul Municipiului Braşov, implementat în perioada martie 2011 – noiembrie 2012, pentru care nu s-a dat nici un leu din cei 4,8 milioane de lei, dar şi pentru proiectul „Primăria Braşov la un click distanţă”, implementat în perioada  august 2009 – august 2011, şi pentru care mai sunt de plată 297.852,61 lei, reprezentând ultima tranşă din finanţarea obţinută de edili.

Cine sunt cei mai mari datornici
În ceea ce priveşte datoriile guvernamentale, cele mai vechi sunt ale Ministerului Mediului care mai are de achitat 375.578,21 de lei pentru modernizarea parcului de Sub Tâmpa şi alte aproape 200.000 de lei pentru modernizarea parcului de la Lacul Noua. Ambele investiţii au fost finalizate în luna mai a anului trecut, însă ministerul a „uitat” să mai plătească partea cu care trebuia să contribuie la cele două proiecte. Totodată, Ministerul Mediului mai are de plată alte 900.000 de lei pentru lucrările de la zoo, care ar fi trebuit încheiate încă din luna august, dar sunt în mare întârziere tocmai din cauza faptului că finanţarea guvernamentală a venit cu ţârâita. „Din cauza acestor datorii şi firmele care realizează proiectele au de suferit, fiindcă ele au facturat, au plătit TVA şi alte taxe, dar nu îşi mai recuperează banii pentru munca prestată. La Zoo, noi ca Primărie am plătit toţi banii pe care îi aveam de dat pe proiect, însă Ministerul Mediului continuă să întârzie”, a precizat primarul Braşovului. Şi Ministerul Dezvoltării are de dat câteva milioane de lei Braşovului pentru termoizolarea unor blocuri, lucrări realizate prin Programul Naţional de Reabilitare Termică a Blocurilor de Locuinţe, dar şi pentru investiţiile făcute de Tetkron în amenajarea unor noi magistrale. „Programul de reabilitare termică a blocurilor era unul naţional. Primăria a dat partea ei de 30%, asociaţiile de proprietari 20%, iar de la Guvern trebuiau să mai vină cei 50%. Nu a mai venit nici un ban pe ultimele blocuri reabilitate anul trecut, respectiv peste 930.000 de lei. La fel şi în cazul Tetkron, lucrările la noile magistrale au fost făcute pe nişte proiecte, pentru care Guvernul s-a angajat că va suporta un procent semnificativ din valoare”, a subliniat Scripcaru. Nu în ultimul rând, şi Ministerul Finanţelor trebuie să dea Primăriei din cote defalcate 11.729.000 de lei pentru achitarea salariilor persoanlului din învăţământul preuniversitar. „Nu ne ajung banii pentru a achita salariile profesorilor pentru lunile noiembrie şi decembrie. Am mai avut astfel de probleme şi am pus din altă parte, până au venit banii de la Finanşe în acest sens, dar dacă nu ne vom recupera din datorii, ne vom vedea în imposibilitatea de a face acest lucru”, a explicat primarul.