Guvernul Ciucă intră miercuri la vot: Sacrificat până-n primăvară, a treia desemnare sau anticipate?

Premierul desemnat Nicolae Ciucă a depus sâmbătă după-amiază la Parlament lista Cabinetului şi programul de guvernare, afirmând că este este centrat pe măsuri de primă urgenţă pentru criza pandemică. Miniştrii propuşi vor fi audiaţi marţi în comisiile parlamentare, iar miercuri, 3 noiembrie, are loc votul în Parlament. Pentru a obţine votul de încredere, guvernul Ciucă trebuie să primească cel puţin 234 de voturi favorabile, calculele arată însă că are mici şanse de a fi învestit.
„Programul de guvernare este centralizat pe ceea ce înseamnă măsurile de primă urgenţă. Este centrat… Îmi cer scuze. O altă prioritate e legată de cea de creşterea preţului la alimente. A treia este foarte bine articulată la PNRR, care a fost aprobat de curând. Structura programului de guvernare e centrată pe acest aspect. Sunt încrezător că putem continua ce a fost realizat. Programul de guvernare nu e unul nou. Am asigurat partea asta de continuitate”, a declarat, vizibil  emoţionat, Nicolae Ciucă.
Deşi PSD, USR şi AUR au anunţat că nu vor vota Guvernul Ciucă, premierul desemnat încă speră la un succes.

VARIANTA 1: CIUCĂ ESTE RESPINS ÎN PARLAMENT
PNL, UDMR şi minorităţile naţionale s-ar putea baza pe aproximativ 172 de voturi, ţinând cont şi de cei 9 parlamentari apropiaţi de Ludovic Orban care au părăsit grupul PNL şi care au declarat că nu susţin un guvern minoritar.
Deci, lui Nicolae Ciucă i-ar lipsi aproximativ 62 de voturi, aceasta dacă nu mai pleacă şi alţi parlamentari din PNL.
În această ipoteză, Constituţia prevede că preşedintele poate dizolva parlamentul în termen de 60 de zile de la prima desemnare de premier şi numai după ce au avut loc două respingeri de premieri. Până acum au trecut 20 de zile de la prima desemnare, cea a lui Dacian Cioloş.
Pe de o parte, preşedintele nu e grăbit, pe de alta, nu e obligat să declanşeze anticipatele. Are şi posibilitatea să vină cu o a treia nominalizare de premier, alta decât Nicolae Ciucă.

Alegerile anticipate nu mai sunt o sperietoare
Ameninţarea cu alegerile anticipate, cea care determina partidele din opoziţie să treacă peste animozităţi şi să voteze a doua oară premierul decis de şeful statului, nu funcţionează de data aceasta. PSD a crescut foarte mult în sondajele de opinie, apropiindu-se de 40%, în timp ce PNL a scăzut la 17%, iar AUR a ajuns la 14%. În acelaşi timp, Klaus Iohannis se află la un nivel de încredere de doar 14%, iar Florin Cîţu e la 7%.
În plus, situaţia pandemică este foarte gravă, cu sute de morţi şi de infectări zilnice, România a ajuns un exemplu negativ în întreaga lume. Valul patru este departe de a fi înfrânt, iar pentru dezastrul produs, principalii vinovaţi sunt văzuţi tot Florin Cîţu şi Klaus Iohannis, aşa cum arată sondajele.
Sunt nişte cifre care îl vor face probabil pe Iohannis să se gândească de două ori înainte de a decide anticipatele, pentru că în mod evident partidul care va avea cel mai mult de pierdut este PNL. Mai mult, există riscul ca PSD şi AUR să poată face împreună o majoritate confortabilă.
Este deci de presupus că şeful statului nici nu va ameninţa cu această soluţie şi nici nu va face uz de ea.

A treia desemnare - variante
Klaus Iohannis are posibilitatea să facă a treia nominalizare de premier în interiorul celor 60 de zile prevăzute de Constituţie, alta însă decât Nicolae Ciucă.
În PNL s-au vehiculat în această perioadă şi alte nume, Lucian Bode sau Ilie Bolojan, de exemplu. Dar problema de fond rămâne aceeaşi dacă PNL se cramponează în continuare de guvernul minoritar: nu va găsi susţinere la PSD şi USR.
Dacă preşedintele Klaus Iohannis şi liderul PNL Florin Cîţu vor să deblocheze situaţia, vor trebui să renunţe la această idee şi fie să ia USR la guvernare, refăcând coaliţia, ceea ce Cîţu a refuzat cu îndârjire şi, cu susţinerea preşedintelui. Fie să accepte PSD la guvern, ceea ce social- democraţii au acceptat. Mai exact, vor fi exact aceleaşi dileme şi dificultăţi care s-au ridicat în cazul guvernului Nicolae Ciucă.
Mai există şi varianta unui guvern de „de specialişti”, mai mult sau mai puţin tehnocraţi, aşa cum a avansat PSD, cu un premier liberal în frunte. Este o formulă care ar putea avea oarecare şanse de reuşită.
Ar avantaja însă în primul PSD, care va putea să-şi pună în guvern oameni precum Alexandru Rafila, „specialist” cu culoare politică dar cu imagine foarte bună. Cu un premier PNL, decontul guvernării ar cădea în bună măsură pe umerii liberalilor.
Klaus Iohannis poate da însă guvernarea PSD, în situaţia în care partidul vine cu o propunere de premier. Ideea a fost discutată şi în PSD, şi în PNL, potrivit surselor Europa Liberă.
Social-democraţii ar vrea însă ca PNL să intre într-un guvern cu premier PSD. Este o condiţie obligatorie, pentru că PSD nu vrea să-şi asume singur responsabilitatea şi decontul perioadei complicate care urmează.
Pentru preşedintele Iohannis şi PNL ar fi însă o înfrângere usturătoare ca după zece luni guvernarea să ajungă la PSD. Una mai mare decât dacă ar accepta PSD într-un guvern condus de un premier liberal.

VARIANTA 2. GUVERNUL NICOLAE CIUCĂ TRECE DE VOTUL PARLAMENTULUI
Chiar dacă în momentul de faţă nu există o majoritate parlamentară, nu poate fi exclusă o negociere subterană cu PSD pentru obţinerea unor voturi „la bucată”. Acest lucru va deveni însă transparent la votul de învestire, chiar dacă el este secret. Aceasta pentru că, din informaţiile noastre, USR va sta în bănci şi nu va vota, tocmai pentru a transparentiza o astfel de manevră.
Posibilitatea susţinerii PSD pentru un guvernul minoritar rămâne deci, pentru că altfel este de neînţeles de ce preşedintele Iohannis îl expune într-o asemenea măsură pe Nicolae Ciucă, unul dintre din oamenii fideli lui.
Şansele de reuşită ale unui guvern minoritar PNL- UDMR sunt modeste. Fără o majoritate parlamentară bine definită îi va fi greu să treacă legi importante, chiar şi unele care ţin de gestionarea pandemiei.
Cel mai bun exemplu este respingerea la Senat, cu voturile PSD şi AUR, a certificatului verde pentru angajaţi. Legile care presupuneau îndeplinirea unor reforme din programul de guvernare ies din discuţie.
Va fi un guvern de sacrificiu, până în primăvară, când este de aşteptat o altă moţiune de cenzură.

Miniştrii propuşi
- PNL: Dan Vîlceanu –Finanţe Publice; Marcel Boloş –Transporturi; Lucian Bode – Interne; Alina Gorghiu –Justiţie; Bogdan Aurescu – Externe; Cătălin Predoiu – Apărare; Virgil Popescu –Energie; Florin Roman –Economie; Mircea Fechet –Agricultură; Nelu Tătaru –Sănătate; Raluca Turcan – Muncă; Sorin Cîmpeanu –Educaţie; Bogdan Gheorghiu – Cultură.
- UDMR: Kelemen Hunor – vicepremier; Hegedus Csilla –Investiţii şi Proiecte Europene; Cseke Attila –DezvoltareŞ Tanczos Barna – Mediu; Novak Eduard –Tineret şi Sport.