Guvernul a adoptat OUG pe Legile Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, ieri, la finalul şedinţei de Guvern, că a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Legilor Justiţiei. Potrivit acestuiaLegile Justiţiei, în noua formulă, vor contribui şi mai mult la asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Toader a mai precizat că nu a mers la Comisia de la Veneţia pentru a cere soluţii sau aprobări.
„Se încheie o perioadă de dezbatere pe cele 3 legi ale Justiţiei. A fost publicată şi a treia care urmează să intre în vigoare mâine. Pentru corelarea unor prevederi din cele trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unor solicitări scrise ale CSM, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta OUG. Consider că modificările aduce Legilor Justiţiei se vor dovedi benefice pentru înfăptuirea Justiţiei, pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiei de asigurare a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti. Nu am mers la Comisia de la Veneţia pentru a negocia soluţiile pentru OUG, n-am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita şi a lua aprobare pentru aceste soluţii şi n-am mers fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară.
În sinteză, care sunt principalele modificări.
În primul rând, se măreşte vehimea necesară în profesie în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror-general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT. Vechimea de 8 ani se măreşte la 15 ani.
În al doilea rând, la Ministerul Justiţiei, când se fac interviurile pentru a se propune preşedintelui diverse candidaturi pentru funcţiile de procurori ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat în OUG modelul CSM, aşa că pe viitor respectivele interviuri şi susţineri de proiecte vor fi transmise în direct, vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.
Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, se realizează de secţia pentru procurori din CSM când e vorba de parchete. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă înalta Curte, la DNA şi DIICOT, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. Se vorbeşte de separarea carierelor. Prin urmare, această competenţa va reveni doar secţiei pentru procurori de la CSM.
Atât la DIICOT cât şi la DNA creşte vechimea în profesie pentru a putea accede la 10 ani. Pe viitor va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani.
Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indicii că există abateri de la normele comportamentale ale procurorilor. Cercetarea disciplinară se va efectua de către IJ, după procedura comună. De ce e necesară soluţia? Prin raportarea la art. 132 din Constituţie, care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiţiei. Autoritatea ar fi pur declarativă dacă n-ai avea un instrument juridic pe care să-l foloseşti dacă s-ar constata abateri de la normele comportamentale. În plus, există decizia CCR care clarifică raportul dintre Ministrul Justiţiei şi procurori, dintre Ministrul Justiţiei şi preşedinte în procedura denumire. Eu n-am folosit până acum acest instrument şi-mi doresc să nu ajung la concluzia oprtunităţii acestui demer.
O altă prevedere, care a stârnit o dezbatere inutilă, mi-e greu să cred că din necunoaştere... Comisia de la Veneţia a reţinut că cei doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM şi ne scrie Comisia pe jumătate de pagină cât de necesar e ca reprezentanţii societăţii civile să aibă drept de vot. Constituţia spune că reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot numai la plen. Am întrebat de unde această informaţie, mi s-a spus de la cei care voiau să-şi consolideze statutul. E adevărat că legea nu spune explicit, dar cei doi reprezentanţi mereu au avut drept de vot pentru că aşa prevede Constituţia.
O altă modificare se referă la CSM. Membri CSM pot fi revocaţi dacă îşi pierd încrederea celor care i-au ales. Încrederea e subiectivă, nu poate fi cuantificat. Am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanţi ai CSM”, a declarat Ministrul Justiţiei.
Toader a mai anunţat că pensionarea anticipată a fost amânată până la finele lui 2022.
„Legile Justiţiei sunt şi ele perfectibile, probabil vor fi necesare şi alte modificări. Am mers de două ori la Comisia de la Veneţia, cu draftul de ordonanţă în mână, ca să discutăm coordonatele noilor reglementări în raport cu standardele europene, nu să cer aprobare”, a mai punctat ministrul.