Guvern: Există riscul unor pene de curent „pe scară largă”

România se confruntă cu riscuri crescute legate de siguranţa aprovizionării cu energie electrică, în condiţiile în care importurile ating cote alarmante, se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de Guvern.
„Securitatea energetică a României se află într-o situaţie pusă la încercare atât din factori externi, cât şi interni. Astfel, pe fondul investiţiilor practic inexistente în ultimii ani în domeniul producerii de energie necesare pentru acoperirea bazei curbei de sarcină, a războiului din Ucraina şi a creşterii dependenţei de resurse energetice importate din afara Uniunii Europene, echilibrul între cererea şi oferta de energie electrică a fost afectată, generând preţuri mari pentru consumatori şi afectând securitatea aprovizionării cu energie electrică şi siguranţa SEN (Sistemul Energetic Naţional – n.r.). Tot ca efect al conflictului de la granită şi a acţiunilor Federaţiei Ruse în Republica Moldova, România a asigurat sprijin şi resurse vecinilor noştri, punând presiune suplimentară pe securitatea aprovizionării cu energie electrică şi siguranţa SEN”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre privind declararea proiectului de investiţii „Centrala electrică MASS Mintia“ ca proiect de importanţă naţională în domeniul energiei electrice.
„Fără astfel de proiecte, există un risc real ca SEN să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la defecţiuni tehnice, căderi masive de tensiune sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică pe scară largă. În plus, SEN se confruntă deja cu presiuni majore, inclusiv din cauza integrării unor surse de energie intermitente (precum energia eoliană şi solară), care necesită echilibrarea cererii şi ofertei, iar începând din 2027 urmează a fi retrasă din exploatare, pentru lucrări de retehnologizare, Unitatea 1 CNE Cernavodă din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica S.A., care are o putere instalată de 700 MW”, se menţionează în documentul citat.
O consecinţă negativă pentru SEN, generată în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene şi fotovoltaice), cu producţie cu caracter intermitent, este creşterea dezechilibrelor generate. Funcţionarea Centralelor Electrice Eoliene (CEE) şi a Centralelor Electrice Fotovoltaice (CEF) prezintă variaţii foarte mari de putere (la creştere, cât şi la reducere), atât din punctul de vedere al amplitudinii, cât şi a vitezei de variaţie, atât în timpul vârfului de sarcină cât şi a golului de sarcină. Suprapunerea defavorabilă a efectelor acestor variaţii peste caracterul natural al consumului, respectiv producţiei (vârf sau gol de sarcină), conduce la creşterea semnificativă a energiilor de echilibrare şi implicit a costurilor cu echilibrarea SEN.
„În aceste condiţii, în prezent se poate constata un deficit al capacităţilor energetice capabile să asigure echilibrarea SEN, din cauza lipsei, în principal, a centralelor capabile să asigure rapid creşterea sau reducerea puterii la nivelul valorilor solicitate de Dispecerul Energetic Naţional. Prin urmare, grupurile de producere de energie electrică cu flexibilitate ridicată sunt astfel esenţiale pentru evitarea dezechilibrelor de pe piaţa energetică şi pentru asigurarea unei aprovizionări stabile şi continue cu energie, iar astfel de unităţi sunt, în general, grupuri de producere pe bază de energie hidroelectrică, pe gaze sau unităţi de stocare”, se menţionează în proiectul de hotărâre privind Centrala electrică Mintia.

Centrala Mintia va contribui la creşterea siguranţei în alimentarea cu energie
Astfel, Centrala Mintia va contribui la creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică, asigurarea echilibrării sistemului energetic naţional şi contribuirea la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea gazului natural ca şi combustibil pentru producerea energiei electrice.
Centrala va fi racordată la Sistemul Naţional de Transport gaze naturale printr-o conductă de transport gaze naturale nouă, ce urmează a fi realizată de SNTGN Transgaz, conductă ce va fi cuplată la conducta existentă Dn800 BRUA a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale. Prin HG nr.129/2023, investiţia „Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia” a fost declarată drept “proiect de importanţă naturală în domeniul gazelor naturale”.
De asemenea, în data de 31.05.2024, Ministerul Energiei a semnat cu SNTGN Transgaz S.A. un contract de finanţare pentru construirea conductei de transport gaze naturale în vederea alimentării centralei electrice ce se va construi la Mintia, proiect cu o valoare totală de 300.688.749,27 lei (60.429.017,71 euro), valoarea finanţării din Fondul pentru modernizare fiind de 33.970.205,58 lei (6.826.947 euro).
Costurile aferente construirii şi punerii în funcţiune a centralei electrice Mintia vor fi finanţate din surse proprii sau atrase în nume propriu, ale societăţii Mass Global Energy Rom SR..

Occidentul face scenarii legate de „blackout“. România nu are un plan de răspuns
Autorităţile din România nu au luat, se pare, în calcul o pană masivă de curent electric atunci când au realizat un plan de acţiune în caz de dezastre. Concret, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care a preluat din anul 2001 partea de Protecţie Civilă a populaţiei realizează anual un raport al eventualelor riscuri de dezastre. Astfel, într-un ultim astfel de raport nu se spune nimic despre un astfel de eveniment. Concret, sunt menţionate cutremure de pământ, incendii de pădure, inundaţii, urgenţă radiologică şi epidemii, pentru care au şi fost realizate căte o „Concepţie Naţională de Răspuns”.
În plus, raportul mai trece în revistă riscuri majore de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase sau de accidente de transport implicând substanţe periculoase, dar nimic despre o urgenţă energetică.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, declara în 2021 că Austria şi Germania fac periodic scenarii de acest gen pentru că au centre înfiinţate cu acest scop care identifică astfel măsurile care ar fi obligatoriu de luat de autorităţi în astfel de cazuri. „Germania şi Austria au centre care fac scenarii legate de «blackout». Sunt înfiinţate exact în acest scop. Iau 4-5 scenarii privind posibilitatea unui «blackout», inclusiv pe motive de terorism energetic şi parcurg toate posibilităţile. Vorbesc de o probabilitate… Fac asta de 40 de ani, nu este o noutate. Aceste scenarii au în spate o analiză probabilistică. În România ne lovim de probleme din cauza chiciurei care se aşază pe cablurile de înaltă tensiune şi le rup. Dar astfel de probleme sunt remediate relativ repede”, a spus Dumitru Chisăliţă pentru „Adevărul”.
Şi George Niculescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, susţine că există pericolul unui „blackout“, dar e nevoie de un cumul de foarte mulţi factori ca să se întâmple lucrul acesta. „Eu nu aş vrea că lumea să se alarmeze, de aceea am ales să ies, în ideea de a clarifica cât de cât lucrurile. Dacă este o ştire sau o ipoteză iminentă trebuie poziţionată în timp, dar să vorbeşti la modul general că va fi un «blackout» în următorii 5 ani, e relativ, lucrurile acestea trebuiesc digerate puţin şi tratate cu profunzime”, a declarat George Niculescu.

Cum este format sistemul energetic european
Sistemul energetic european e format din mii de linii care interconectează ţările Uniunii Europene, ceea ce, potrivit experţilor, ar face imposibilă o pană generală de curent care să se întindă pe un interval mai mare de timp. Apoi, chiar dacă s-ar opri livrarea de gaze prin Ucraina, scenariu puţin probabil, continentul ar fi în continuare alimentat cu gaz natural prin Nord Stream 1. În fine, un alt scenariu luat în calcul de autorităţile de la Viena e un atac cibernetic de amploare asupra sistemului energetic, este şi el puţin probabil, deoarece există un sistem european de protecţie a spaţiului cibernetic.
Reamintim că la începutul anului 2021 a avut loc o masivă pană de curent care a afectat şi România. În data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est şi zona de nord-vest), funcţionând la frecvenţe diferite. Linia de separaţie a cuprins instalaţii din reţelele de transport ale Croaţiei, Serbiei, României şi din Bosnia şi Herţegovina. 200.000 de gospodării au rămas fără energie, în toată Europa, iar aprovizionarea pe şantiere industriale a fost întreruptă în Franţa şi Italia.

Trusa de supravieţuire
Armata austriacă a sfătuit cetăţenii să îşi facă rezerve pentru a face faţă unor pene de curent masive. Acestea sunt similare celor recomandate de autorităţile europene în mai toate genurile de dezastre. Este vorba de o trusă de supravieţuire din care nu trebuie să lipseacă un radio cu baterii, o lanternă, apă de băut (2 litri de persoană pe zi; 3-5 zile), băuturi, ceai, cafea, mâncare durabilă pentru două săptămâni (paste, orez, conserve…), medicaţie esenţială pentru două săptămâni, trusă de prim ajutor şi articole de toaletă. Apoi este recomandat ca maşina să aibă rezervorul măcar pe jumătate plin, pentru că benzinăriile nu ar funcţiona.