Gunoiul Braşovului „arde” până în 2161

Având în vedere că anul viitor este programată deschiderea Celulei nr. 4 de depozitare a deşeurilor menajere, Fin-Eco SA, firma care deţine Depozitul Regional de Deşeuri Braşov a predat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov două studii privind impactul asupra aerului, acestea fiind publicate pe site-ul instituţiei zilele trecute.
Conform documentaţiei, în celulele amintite se va produce gaz de deşeu mulţi ani de acum încolo, însă autorii studiului au menţionat că acestea nu vor reprezenta un pericol pentru sănătatea publică.
Astfel, potrivit unui studiu de dispersie a emisiilor de poluanţi în atmosferă,  primele patru celule vor continua să producă gaz de deşeu mulţi ani de acum încolo. Astfel, în cazul Celulei nr. 3 (care este acum în exploatare, dar  conform estimărilor,  în luna iulie a acestui an va fi plină), aceasta va atinge maximul de emisie a gazului de deşeuri în anul 2023.  Apoi, va urma o scădere exponenţială până în anii 2077 – 2087, iar în anul 2157 se va epuiza emisia.
În ceea ce priveşte Celula nr. 4, aceasta va atinge maximul de emisie în anul 2025, după  care va urma o scădere exponenţială până în 2081 – 2091. În cazul acestei celule, epuizarea emisiei este estimată a se produce în anul 2161.
În acelaşi studiu se mai arată că Celula nr. 1 (în care nu se mai depozitează din anul 2010) a atins vârful de emisie în anul 2012, iar la Celula nr. 2 (în care depozitarea a fost sistată în anul 2016)  maximul de emisie a fost înregistrat în anul 2018. Şi la aceste celule emisiile vor continua câteva zeci de ani.

„Cele mai apropiate cartiere de locuinţe sunt amplasate la peste 1.000 m distanţă”
Pe de altă parte, în studiul de dispersie se arată că „pentru indicatorul NH3 (amoniac – n.r.) concentraţiile rezultate din modelare se situează atât sub limita concentraţiei medii de scurtă durată cât şi sub valoarea concentraţiei medii de lungă durată. Concentraţiile rezultate din modelare pentru indicatorul H2S (hidrogen sulfurat – n.r.) se situează atât sub limita concentraţiei medii de scurtă durată cât şi sub valoarea concentraţiei medii de lungă durată. Concentraţiile rezultate din modelare pentru indicatorul Metyl - Mercaptan se situează atât sub valoarea concentraţiei medii de lungă durată”.
Tot în studiul de dispersie se arată că „în prezent cele mai apropiate cartiere de locuinţe, situate conform PUG în afara zonei protejate sunt amplasate la peste 1.000 m distanţă faţă de corpul depozitului. Există câteva clădiri locuite, în zona Triaj (T2 – Subzona transporturilor feroviare), clădiri care se află practic amplasate între liniile de cale ferată. Distanţa de la corpul depozitului până la aceste clădiri este cuprinsă între 450 m şi 800 m”.

De unde pot apărea mirosurile
În ceea ce priveşte mirosurile, în „Studiul de olfactometrie dinamică” sunt enumerate activităţile care produc mirosuri, respectiv controlul, transportul, depunerea deşeurilor, dar şi spălarea şi dezinfecţia vehiculelor sau operaţiunile de înălţare a celor nouă puţuri din Celula nr. 3. Ca surse de miros sunt amintite şi captarea sau colectarea biogazului din Celulele nr. 1 şi 2, captarea şi tratarea levigatului sau activitatea de sortare a deşeurilor reciclabile. Nu în ultimul rând, sunt amintite ca surse potenţiale de miros şi emisiile difuze de pe suprafaţa celulelor, însă în studiu se arată că au fost luate măsuri pentru limitarea lor.

Monitorizare pentru Astra, Florilor, Craiter, Tractorul, Triaj,  în „Lizieră”. Concentraţii peste pragul de alertă doar în Triaj, în cele mai nefavorabile condiţii
Concluzia Studiului de olfactometrie dinamică  este că „deşi pe amplasament sunt identificate concentraţii destul de ridicate de NH3, H2S şi miros, concentraţiile maxime întâlnite în punctele fixe din cartierele Braşovului aflate în vecinătatea Depozitului ecologic zonal de deşeuri nepericuloase Braşov se situează, atât în cazul NH3, cât şi în cazul H2S, sub valorile CMA (Concentraţia Maximă Admisă – n.r.) atât pentru timpi de mediere de 30 minute cât şi pentru 24 ore. Excepţie face punctul din cartierul Triaj, unde concentraţia de H2S (hidrogen sulfurat – n.r.), în cele mai nefavorabile condiţii se situează peste pragul de alertă pentru timp de mediere de 30 minute. În 98% din perioada unui an însă, în acelaşi punct, concentraţiile de H2S se situează mult sub Concentraţia Maximă Admisă”.
Punctele fixe de monitorizare au fost instalate în cartierele Astra, Florilor, Craiter, Tractorul, Triaj,  în „Lizieră”, precum şi în incinta depozitului.