GSK a scos profituri de 28 de milioane de euro de la Europharm în 13 ani

Fabrica de medicamente Europharm, pe care britanicii de la GlaxoSmithKline (GSK) o deţin la Braşov şi pe care o vor închide până la finalul anului viitor, a generat o cifră de afaceri cumulată de 576 milioane de euro în intervalul 2000 – 2012 şi un profit net de 28 milioane de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

În iunie, britanicii au anunţat că vor închide facilitatea de la Braşov, al doilea mare producător local de medicamente, în condiţiile în care la nivelul grupului există o supracapacitate de producţie a formelor orale solide (care se produc şi la Europharm), iar procesul va fi finalizat anul viitor. Închiderea are loc după ce britanicii susţin că au eşuat în ultimul an în încercarea de a găsi un cumpărător.

GSK a cumpărat Europharm în două etape, prima în 1998 când a preluat 65% din acţiuni pentru 29,25 milioane de dolari, iar restul de 35% în 2003, într-un deal estimat la 10-15 milioane de dolari (valoarea totală a tranzacţiei poate fi estimată la 20-25 milioane de euro). Europharm mai deţine şi o altă companie, de distribuţie de medicamente (care rămâne în continuare în cadrul grupului şi care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 219 milioane de euro şi pierderi de un milion de euro). Dacă reuşeau să vândă fabrica, aceasta nu ar fi fost prima tranzacţie a GSK în România, după ce în 2005 a vândut farmaciile operate sub brandul Europharm către Sensiblu într-o tranzacţie complexă, care a fost estimată la peste 10 milioane de euro. După preluarea fabricii, GSK a realizat investiţii în cadrul unităţii de producţie.

Înainte de anunţul privind închiderea fabricii, în cadrul acesteia lucrau 236 de persoane, iar producţia urmează să fie mutată către alte unităţi din cadrul grupului, din Polonia şi Spania.

Fabrica fusese înfiinţată în urmă cu 20 de ani şi producea medicamente precum Seroxat (tratarea depresiei), Retrovir (tratamentul HIV/SIDA), Duact şi Sucrets (tratarea bolilor  aparatului respirator), dar şi Panadol, Coldrex, Parasinus sau Marcofen. Compania era cel mai mare exportator farma, produsele ajungând în peste 80 de ţări din lume, iar anunţul britanicilor că vor renunţa la facilitatea de producţie locală a fost o surpriză în condiţiile în care în urmă cu câţiva ani anunţau planuri că vor să facă aici o bază de export de 300 milioane de euro.

Fondatorul companiei este omul de afaceri Mihai Miron, care a fost interesat de achiziţia fabricii, însă discuţiile nu s-au concretizat. Nu există informaţii care să arate motivele concrete pentru care GSK nu a găsit un cumpărător pentru facilitatea de producţie. Compania a anunţat doar că a lucrat cu „companiile interesate şi a efectuat analize aprofundate pentru a înţelege mai multe despre companiile interesate şi planurile lor specifice pentru viitorul pe termen lung al fabricii. Din păcate, GSK nu a fost în poziţia de a conveni asupra unei soluţii viabile cu niciuna dintre părţile interesate”.