Gropi peticite „pe sărite” pe drumurile din Braşov

Gropile de pe şosele au fost dintotdeauna o problemă, rezolvată doar parţial de către autorităţi în contextul în care multe drumuri doar se „cârpesc” în aşteptarea unor reparaţii de anvergură pentru care, de cele mai multe ori, nu sunt fondurile necesare. Şoferii constată însă că şi după ce se fac reparaţii mai rămân gropi „de sămânţă” sau zone cu asfalt brăzdat de crăpături, astfel că primăvara reapar problemele chiar dacă iernile sunt mai blânde şi nu îşi mai pun amprenta atât de tare în degradarea carosabilului.
În ultima perioadă, Consiliul Judeţean a demarat lucrări de reparaţii curente şi pe şoselele din zona Făgăraşului. Cei care au tranzitat drumurile pe care muncitorii au pus plombe au constat însă că au mai rămas găuri, unele dintre ele greu de „ratat” şi un real pericol mai ales când vizibilitatea este redusă. Astfel de situaţii pot fi întâlnite, de exemplu, pe DJ 104 C (Recea – Săsciori – Hurez – Făgăraş), dar şi pe  DJ 103 F (Breaza – Pojorta – Voivodeni – Voila).

Un buget „cârpit” de la o lună, la alta
Bugetul pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor judeţene a fost destul de mic în comparaţie cu necesarul de lucrări din acest an şi a fost şi el „cârpit” de la lună la lună. După cum a declarat pentru BizBraşov vicepreşedintele CJ Braşov, Szenner Zoltan, în urma inventarului făcut în luna februarie pe toate şoselele aflate în administrarea autorităţii, suma necesară pentru realizarea lucrărilor de reparaţii se cifra la 45 de milioane de lei. O astfel de sumă nu a putut fi finanţată de la bugetul judeţului, iar pe parcurs s-au mai făcut mici suplimentări pentru a putea realiza măcar o parte din necesare, după cum ne-a explicat vicepreşedintele CJ Braşov.
„Drumurile judeţene sunt împărţite în trei zone, Braşov, Făgăraş şi Rupea, iar pe zona Braşovului nu se mai făcuseră intervenţii de 2 ani. Am avut o alocare bugetară la început de an de 27 de milioane de lei, s-au mai redistribuit alte 2 milioane din sumă pentru alt capitol, dar marea problemă după ce am făcut ajustările pentru anul trecut şi am achitat lucrările de deszăpezire, ne-au mai rămas pentru reparaţii doar sub 10 milioane de lei. De aceea, nu am mai putut face un plan de reparaţii de întregul an, şi, de la lună, la lună, în funcţie de ce se mai poate aloca cu ţârâita pentru drumuri, îi distribuim pentru lucrările necesare. Am făcut prioritizări ale lucrărilor, în funcţie de valorile de trafic de pe şosele, dar şi unde sunt problemele cele mai mari, şi am intervenit. Am decis să se facă reparaţii pe suprafeţe mai extinse, nu doar simple «plombe» îngăuri tocmai pentru a nu se mai degrada aşa de repede, însă nu putem face reparaţii în integralitate pe unele şosele”, a precizat Szenner Zoltan.

Gropi „restante” din cauza constructorilor
Acesta a mai adăugat faptul că unele gropi sunt „restanţe” de anul trecut, respectiv lucrări în garanţie care nu au fost executate corespunzător.  „În zona Făgăraşului am mai avut o problemă, deoarece anul trecut am lucra cu o altă firmă, iar la începutul anului am făcut un inventar al tuturor problemelor apărute ce fac obiectul garanţiei. I-am transmis notificări constructorului să facă reparaţiile necesare, dar se mişcă destul de greu. Săptămâna trecută i-am transmis şi o somaţie, iar în cazul în care nu se va conforma, vom realiza reparaţiile cu actualul constructor şi le vom imputa sumele aferente. Nu puteam să îi dăm actualului constructor să facă reparaţii unde aveam garanţie, deoarece trebuie făcut pe cheltuiala celui care a greşit. Totodată, pe fiecare «plombă» sau burduşire realizată noi avem toate datele, de la dimensiuni şi locaţie şi verificăm constructorii dacă şi-au făcut sau nu treaba”, a mai subliniat Szenner Zoltan.
Acesta inspectează personal lucrările efectuate în judeţ, urmând să verifice şi situaţiile semnalate de şoferi în zona Făgăraşului. Totodată, pe şoselele din judeţ sunt denivelări sau gropi care au fost „sărite din schemă” din schema de reparaţii, deoarece au apărut ca urmare a faptului că firmele care au executat lucrări pentru infrastructura de apă-canal în diverse localităţi nu au adus carosabilul la starea iniţială după cum ar fi trebuit. „Avizele pentru lucrările la reţele a fost dat cu condiţia de a aduce la starea iniţială carosabilul, dar avem mai multe comune unde nu s-a făcut acest lucru de mai mulţi ani, astfel că am refuzat să realizăm alte lucrări, până când respectivii constructori nu se vor conforma”, a menţionat vicepreşedintele CJ Braşov.
Nu în ultimul rând, acesta a mai adăugat faptul că lucrările de aplicare a marcajelor se pot efectua doar după ce sunt realizate integral reparaţiile, deoarece trebuie făcute pe distanţe mai mari, nu doar pe bucăţele. (BizBraşov.ro)