Grevă japoneză în Braşov, Codlea, Râşnov, Bran şi Bod

Salariaţii din mai multe primării din judeţul Braşov, inclusiv cei din cea a municipiului reşedinţă de judeţ, vor fi astăzi în grevă japoneză. Potrivit unul comunicat transmis de mai multe sindicate ale funcţionarilor din administraţia publică, nemulţumirea principală a salariaţilor este „modul de desfăşurare a dezbaterilor publice, în Comisia de muncă, familie şi protecţie socială  din  Senat, pe seama proiectului legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.
Potrivit preşedintelui CNS Cartel Alfa Braşov (la care este afiliată Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie - FNSA) Fănică Gabor (foto), astăzi vor lucra cu banderolă albă funcţionarii din mai multe primării din judeţ, printre care cei din Codlea, Râşnov, Bran sau Bod. De asemenea, în grevă vor fi salariaţii din Primăria Municipiului Braşov, dar şi cei ai Serviciului Public Local Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor. În grevă japoneză vor fi şi salariaţii din Consiliul Judeţean Braşov, după ce ieri, după ora 16.00, au primit notificarea oficială în acest sens.
Sindicaliştii solicită „reluarea dezbaterilor cu partenerii sociali în vederea înlăturării erorilor, discriminărilor şi dezechilibrelor din cuprinsul proiectului de lege, înainte de a fi dezbătut şi adoptat în Parlament.
De altfel, a precizat Fănică Gabor, „greva japoneză este doar un prim pas, iar în situaţia în care, Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, care este Camera decizională, nu va ţine seamă de propunerile noastre, vom declanşa acţiuni de protest ajungând până la blocarea activităţii în administraţia publică locală”.
Totodată, acesta a afirmat că sindicaliştii vor avea astăzi discuţii cu preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Robert Negoiţă.

Va continua haosul din sistemul bugetar, avertizează sindicaliştii
Potrivit unui comunicat comun, transmis de federaţiile sindicatelor din administraţia publică locală, actualul proiect al legii „priveşte salarizarea personalului plătit din fonduri publice, într-un anume mod gândit de guvern, fără a reglementa o salarizare unitară, atât de necesară, în vederea eliminării dezechilibrelor şi haosului din sistemul bugetar”. Sindicaliştii susţin că proiectul nu ţine cont de salariile existente în plată, nu echivalează funcţiile intersectoriale, şi reglementează acordarea unor sporuri fără nici un fundament - care duc la alte inechităţi - nu are o abordare unitară în stabilirea salariilor şi este neconstituţional, pentru că nu respectă principiul nediscriminării, principiul egalităţii, principiul importanţei sociale a muncii, principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, dar şi pentru că interzice dreptul la negociere colectivă, garantat de Constituţie şi politizează funcţia publică locală contrar prevederilor legale - Statutul funcţionarului public.
De asemenea, sindicaliştii spun că în forma actuală, legea nu stabileşte salariile pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar şi invocând aşa zisă autonomie, lasă la latitudinea aleşilor locali stabilirea nivelului salariilor de bază pentru administraţia publică locală, situaţie în care nu se poate vorbi de o salarizare unitară în domeniul bugetar. „Stabilirea nivelului salariilor de bază de către cei aleşi, care nu sunt specialişti în domeniu şi nu cunosc activitatea executivului, va duce la politizarea excesivă a funcţiei publice, contrară prevederilor legale şi la o discriminare a administraţiei publice locale faţă de administraţia centrală şi faţă de celelalte sectoare din domeniul bugetar, în dezacord cu principiile proiectului legii salarizării. Vom asista la un nou val de discriminări cu discrepanţe salariale între angajaţii care au aceleaşi funcţii, aceeaşi vechime, activitate similară şi care lucrează în aceleaşi condiţii, ceea ce va duce la menţinerea haosului în sistem. Ori, pentru eliminarea haosului existent, era nevoie de o colaborare strânsă între cei care elaborau legea şi partenerii sociali în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru elaborarea unei legi care să înlăture dezechilibrele şi să fie predictibilă pe termen lung”, se mai arată în comunicat.

Grindeanu: Proteste cred că e mult spus
Premierul Sorin Grindeanu a declarat, ieri, că, având în vedere experienţa actualului Executiv, nu consideră acţiunile sindicaliştilor din administraţia publică locală drept proteste şi că responsabilitatea autorităţilor locale este să găsească un echilibru între salarizare şi investiţii.
„Scopul acestui proiect, al salarizării unitare, este de a aşeza acea piramidă în mod corect. Eu am văzut şi noi am văzut toate aceste amendamente e puţin spus, proteste cred că e mult spus, având în vedere experienţa pe care guvernul meu, guvernul pe care îl conduc o are cu protestele, dar nu vreau să le trimitem în derizoriu, luăm tot ceea ce considerăm a fi bun, luăm în considerare, încercăm să aşezăm această bază şi Parlamentul încearcă acest lucru, să aşeze această piramidă pe o bază corectă, echitabilă, pe care să se poată construi şi retribui munca în conformitate cu responsabilităţile pe care le are fiecare şi mă refer în special sau în mod evident la sectorul bugetar”, a declarat Sorin Grindeanu, citat de Mediafax.
El a explicat de ce angajaţii din administraţia publică locală nu sunt menţionaţi în proiectul Legii salarizării unitare: „Pentru că există acea libertate a consiliilor locale de a valida şi de a da acel interval de la cel mai mic salariu la cel mai mare. Cel mai mare salariu în cadrul administraţiei publice locale, exceptând primarul îl are viceprimarul. În acel interval şi calibrându-şi administraţiile locale, ele însele nivelul de salarizare, ele vor hotărî. Dacă vor hotărî în comune, în oraşe să dea salarii foarte mari şi mare parte din resursele bugetare să meargă pe salarizare debalansând partea de dezvoltare, partea de investiţii la fiecare localitate este o responsabilitate pe care şi-o vor lua cei din Consiliul Local, nu primarul”.