Greva funcţionarului plătit pe jumătate

Nemulţumiţi de legea salarizării personalului bugetar, salariaţii Primăriei Braşov şi cei ai Serviciului Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor (SPCLEP) au fost ieri în grevă japoneză. Practic, pe uşile de la intrarea în instituţie şi pe cele ale birourilor erau afişe pe care scria „grevă japoneză”, iar funcţionarii purtau pe mână banderole albe pe care scria „grevă”. De altfel, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, „activitatea Primăriei Braşov şi a SPCLEP nu a fost afectată, fiind respectat programul de lucru, inclusiv în ceea ce priveşte relaţia cu publicul”.
În schimb, la Consiliul Judeţean (CJ) Braşov nu s-a mai făcut ieri grevă, protestul fiind amânat pentru astăzi, pe motiv că nu a fost timp pentru organizarea acţiunii. „Comunicarea de la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie, prin care se anunţa greva din 25 mai, a ajuns la noi marţi, în jurul orei 16.20 – 16.30, astfel că nu am avut timp să ne pregătim. În cursul acestei dimineţi (25 mai – n.r.) le-am prezentat oamenilor revendicările şi am transmis o adresă scrisă către conducerea Consiliului Judeţean Braşov, prin am anunţat că în 26 mai vom fi în grevă japoneză. Nu avut timp să organizăm cum trebuie această acţiune. De altfel, în adresa FNSA se arată că în teritoriu, în funcţie de posibilităţi, începând cu data de 24 mai se vor desfăşura greve japoneze, greve spontane, pichetări sau alte forme de protest. În aceste condiţii, noi am decis să organizăm o grevă japoneză în 26 mai”, a declarat Tiberiu Popa, preşedintele Sindicatului „Pro Bono”, al salariaţilor Consiliului Judeţean Braşov.

Cum s-a ajuns la haos?
Atât preşedintele Sindicatului „Pro Bono”, al salariaţilor Consiliului Judeţean Braşov, Tiberiu Popa, cât şi vicepreşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor din Primăria Braşov, Piroska Zoltan, consideră că în momentul de faţă, cea mai mare problemă în ceea ce priveşte salariile din sistemul bugetar este legată de Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale a României, în care, printre altele, se arată că instituţiile şi autorităţile publice urmează să stabilească „nivelul maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, astfel cum a fost constatat prin prezenta decizie”. Respectiva decizie, a afirmat Popa, nu s-a aplicat în toată ţara: „Unele primării sau consilii judeţene au făcut-o, altele nu, aşa cum este şi cazul nostru. În aceste condiţii, un şef de departament de la CJ Argeş sau de la CJ Dâmboviţa sau la CJ Vrancea are un salariu de 6.000 – 7.000 de lei, iar în CJ Braşov, salariul este cu 50% mai mic.  De altfel, recent, a vrut să se transfere la noi un funcţionar care câştiga aproximativ 4.000 de lei pe lună la un alt consiliu judeţean. Când a aflat că la noi i se poate oferi suma de 2.000 - 2.500 de lei s-a răzgândit”. De altfel el susţine că respectiva decizie a Curţii Constituţionale a creat un haos în sistemul bugetar.  
Popa a precizat că în CJ Braşov nu a fost aplicată decizia Curţii Constituţionale, motiv pentru care salariaţii s-au adresat instanţei: „Primul termen de judecată este în luna iulie. Cred că va fi un proces lung şi mă aştept ca o soluţie definitivă să apară abia în prima parte a anului 2018”.
Pe de altă parte, acesta susţine că dincolo de problemele legate de proiectul legii salarizării personalului din sistemul bugetar, „la Bucureşti ar trebui să se stabilească în mod clar modul de aplicare a deciziei Curţii Constituţionale. Aceasta este problema esenţială şi se evită abordarea ei, iar afectaţi sunt aproximativ 200.000 de salariaţi din administraţia locală”.
Decizia Curţii Constituţionale din decembrie 2016 nu a fost aplicată nici la Primăria Braşov şi la  Serviciul Public Local Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor, motiv pentru care şi sindicaliştii din cele două instituţii au deschis proces. „Aplicarea deciziei Curţii Constituţionale, în care se menţionează că se va aplica nivelul maxim de salarizare pentru o familie ocupaţională, nu cel maxim la nivel de instituţie, a fost lăsată la latitudinea autorităţilor locale, iar eu îi înţeleg  şi pe contabilii care se tem să fie de acord cu aplicarea ei, pentru a evita problemele cu auditorii Curţii de Conturi”, a declarat vicepreşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor din Primăria Braşov, Piroska Zoltan.

Pâinea şi cuţitul, în mâna aleşilor locali
O prevedere a proiectului de lege care a stârnit mânia funcţionarilor este cea potrivit căreia salariile urmează a fi stabilite de aleşi, prin hotărâri de consiliu judeţean sau consiliu local. „S-a invocat faptul că o astfel de prevedere este în acord cu principiul autonomiei locale, dar România nu este pregătită pentru aşa ceva. Un primar poate primi un fond de salarii, poate da afara câţi oameni doreşte, astfel încât să sigure salarii mari celor pe care îi păstrează”, a afirmat Popa.
La rândul său, liderul sindical din Primăria Braşov a afirmat că prin această „autonomie locală” va dispărea salarizarea unitară, iar administraţia publică se va politiza excesiv. „Proiectul de lege prevede că salariul de bază urmează a fi stabilit de aleşii locali, iar ei nu sunt de specialitate şi nu cunosc activitatea executivului. De asemenea, se poate ajunge la situaţii în care salariaţii din primăria unei comune bogate să câştige mai mult decât cei din primăria unui municipiu reşedinţă de judeţ. Ba mai mult, în momentul în care ţi se spune că salariul este stabilit, negocierea colectivă devine imposibilă”, a mai spus Piroska.