Graiul scheian „trăiește” într-o monografie îmbogățită

Eugen Moga a lansat, ieri, un nou volum ce completează monografia scheiană. La lansare, alături de scheieni, au fost prezenți inclusiv Junii brașoveni Cunoscutul cascador, scriitor și grafician, Eugen Moga, a lansat, ieri, în prezența a peste 100 de oameni, cea de-a treia carte menită să întregească proiectul unei monografii a Scheiului. De această dată, autorul s-a oprit asupra graiului vorbit în Scheii Brașovului, intitulându-și volumul „Pe Tocile. Graiul scheian, de la lepșitură la elocvență”. Noul volum dedicat Scheilor cuprinde un dicționar de zicale, expresii, din zona Scheiului, nume de locuri care în prezent sunt uitate, „frânturi” de grai viu ale bătrânilor scheieni, precum și fotografii redesenate de autor. Volumul său se adresează atât celor care vor să cunoască Scheiul de altădată, cât și specialiștilor, cartea fiind un adevărat document etnografic, prin materialul adunat de către autor. „Am încercat să creez atmosfera de altădată, astfel încât, prin această lucrare, Scheiul, cu tradițiile lui, să trăiască în continuare. Fac acest lucru pentru cei care vor veni și ar vrea să știe cum a fost Scheiul pe vremuri. Deopotrivă, cartea se adresează și specialiștilor. Cartea are o parte mai deosebită, în care am adunat zicale, lepșituri, cum le zic scheienii. La sfârșit am un capitol în care am prins toate denumirile vechi, care, în prezent s-au cam uitat. Am încercat să aduc la lumina tiparului câteva obiceiuri și atmosfera din Schei. Este un material adunat în decurs de 30 de ani și am încercat să adun inclusiv înregistrări cu reportofonul de la bătrâni care astăzi nu mai trăiesc”, a mărturisit autorul, ieri, la lansare. „Scheiul, văzut ca buricul pământului” Lansarea a fost moderată de către scriitorul Doru Munteanu, președintele Uniunii Scriitorilor, filiala Brașov. În opinia lui Ioan Popa, fost ziarist, noul volum lansat este unul „meșteșugit alcătuit”. „Chiar și structura cărții este interesantă. Eugen Moga simte nevoia să-și înceapă lucrarea cu Scheiul prezentat ca centru de spiritualitate și cultură în Transilvania, apoi atestă cultura scheiană în cultura română. Scheiul este văzut ca un buric al pământului. Lumea începe cu această lume, se reflectă în ea. Asta este o caracteristică a fiecăruia, însă la scheieni, aceasta este mai accentuată, iar autorul, un scheian, știe să sublinieze acest fapt”, a explicat, ieri, la lansare, Ioan Popa. „Sub nasul nostru există o oază care începe să dispară” Demersul de recuperare a valorilor scheiene a fost subliniat și de artistul Gabriel Stan, patronul Galeriilor Kronart, prezent ieri la lansare. Acesta a accentuat faptul că Șcheiul nu este un sat marginal al Brașovului, ci o cetate în sine, care a reușit să conserve un grai fabulos și un port extraordinar. „Trebuie apreciată această muncă de recuperare. Șcheiul ca imagine se topește ca o zăpadă sub ochii noștri. Există facultăți de sociologie, antropologie, bani și chiar instrumente, însă acestea se concentrează pe locuri îndepărtate. Aici, sub nasul nostru, există o oază care începe să dispară. Eugen Moga face acest lucru din banii lui, nu are niciun fel de sarcină trasată de nimeni. Este, într-un fel, o formă de rezistență a unui trocar”, a apreciat Gabi Stan. Dovadă a românismului scheienilor „Capitolul pe care l-am dezvoltat în cartea aceasta – graiul scheian, este și o dovadă a faptului că scheienii sunt români. La un moment dat au apărut materiale care afirmau că scheienii sunt bulgari. Una din cea mai bună și mai palpabilă dovadă este faptul că în Schei se vorbește curat românește, deși influențe au existat, între sași, unguri, dar scheienii vorbeau curat românește și nu există niciun cuvânt bulgăresc”, a mai precizat Eugen Moga. Brașovul ar putea fi patronat de Fecioara Maria Ieri, la lansare, scriitorul scheian Mircea Brenciu, a anunțat, în premieră, că se fac demersuri pentru ca Sfânta Fecioară Maria să fie declarată patron spiritual al Brașovului. „Acest demers a pornit tot din zona Scheiului. Ideea a pornit de la faptul că Brașovul nu are un patron spiritual, așa cum Iașiul, de exemplu, o are pe Sfânta Parascheva. Sperăm să anunțăm oficial acest fapt la evenimentele care vor marca 775 de ani de la atestarea Brașovului”, a declarat, ieri, Mircea Brenciu.