Graficul prezenței la vot în ultimii ani

Istoria alegerilor din ultimii ani ne arată că participarea la urne a depășit, în condiții normale, jumătate din numărul alegătorilor ori de câte ori subiectele aflate în dezbatere s-au bucurat de interesul publicului. Cea mai slabă prezență la vot s-a înregistrat la alegerile europene din 2007. Din totalul de 18.224.597 de alegători înscriși pe listele electorale s-au prezentat la urne 5.370.171, ceea ce înseamnă abia 29,46%. Situația românească nu a fost însă cu totul neobișnuită, căci peste tot în Europa alegerile pentru Parlamentul European sunt cele mai puțin interesante. Alegerile locale sunt, în schimb, peste tot, mult mai stimulatoare. De exemplu, la alegerile locale care s-au desfășurat în 2008, prezența la vot a fost în primul tur de scrutin de 49,38%.În același an, alegerile legislative înregistrau un minim încă neegalat. Într-o perioadă marcată de mari confuzii politice și de dispute iraționale s-au prezentat la urne 7 238 871 de alegători din totalul de 18 464 274 de cetățeni înscriși în listele electorale, adică abia 39,2%. Dar peste un an, în 2009, la alegerile prezidențiale care prezentau din nou o miză politică mai limpede, prezența la urne avea să crească. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale se prezentaseră la urne 56,99% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale; 54,72% în mediul urban, respectiv 60,11% în mediul rural.De atunci se manifestă, se pare, o tendință generală crescătoare a interesului politic, căci la alegerile locale desfășurate anul acesta în luna iunie, prezența la vot a fost de 56,39%, mai mult decât acum patru ani și aproape la fel de mult ca la alegerile prezidențiale.