Godină, atac sub centură la Daniel Ghiţă: meciul cu limba română

Chiar dacă a dezvăluit într-o postare că nu a reuşit să intre la Academia de Poliţie din cauza limbii române – a avut aceeaşi medie cu ultimul admis, însă poliţistul-scriitor a avut notă mai mare la istorie şi mai mică la limba română – despre Marian Godină nu se poate spune că ar fi chinuit de limba română. Nici în ce priveşte gramatica şi, cu atât mai puţin la capitolul vocabular.
Autor al mai multor cărţi citite pe nerăsuflate de mii de români, Godină şi-a asumat şi un alt rol: comentator al unui meci de kick-boxing, între celebrul luptător, devenit parlamentar PSD, Daniel Ghiţă, şi limba română. Televiziunile din întreaga ţară au putut vedea cum a fost chinuit campionul de limba română în timpul unui discurs pe care îl citea de pe o foaie. După emoţiile pe care le avea, ai fi zis că Daniel Ghiţă luptă pentru titlul mondial, însă, de fapt, era vorba de un meci care i-ar putea pune capăt înainte de vreme carierei, nu de luptător, din care s-a retras de ceva timp, ci de politician.
Cu umoru-i cunoscut, Marian Godină a comentat discursul ţinut de Daniel Ghiţă la tribuna Parlamentului României. „În colţul alb, desculţă, fără mănuşi şi fără şort, vorbită de vreo 28 de milioane de oameni din întreaga lume, stă, cuminte şi pregătită de luptă, limba română. În colţul roşu, Daniel Ghiţă, fost luptător, actual parlamentar. Mare şi… atât. Meciul se încinge rapid, cu limba română atacând cu o serie de lovituri năpraznice, direct la ficat. Ghiţă face câteva eschive, dar în faţa ploii de lovituri rămâne fără preţiosul aer. Publicul e în extaz şi realizează rapid că luptătorul are experienţă în a se eschiva în faţa limbii române încă din vremurile şcolii generale, atunci când evita luptele directe cu materia cea rea prin chiul. Luptător experimentat, Ghiţă trage aer în piept şi, fără să fie numărat, iese din corzi şi reia lupta, trăgând cu nesaţ din preţiosul gaz. Un verb mai pişicher îi aplică un croşeu de dreapta, iar din stânga vine un pervers substantiv comun care i-o dă mişeleşte la ficat. Ghiţă ripostează şi loveşte cu pumnii haotic, reuşind să nimerească, pe alocuri, câteva slove mai cuminţi şi mai leneşe, reuşind să le desprindă din cuvintele în care acestea se odihneau. Interjecţiile atacă vertiginos şi devin tot mai dese. «Ăăa» îi dă ună după ceafă, iar «îîî» îl loveşte şi ea la ţurloaie. Un predicat nominal sare de pe foaie şi îi aplică o directă-n nas, fără să-i provoace hemoragie. Sângerânde sunt doar timpanele publicului, chinuite de asemenea spectacol. Dintre subiect şi predicat, cu o lovitură puternică de picior, sare un acord care-l loveşte direct în tâmplă. Ghiţă e numărat şi încearcă disperat să se ridice agăţându-se de nişte biete conjuncţii şi prepoziţii, dar acestea sunt prea slabe pentru a-i suporta greutatea şi cedează, căzând cu tot cu el la podea, rupte-n bucăţi. Arbitrul ridică mâna limbii române indicând-o drept câştigătoare. Cu ochii vineţi şi cu numeroase contuzii şi echimoze, limba română câştigă un meci greu, urmând să dăinuie în continuare peste ani. Îi va fi însă tot mai greu, puţini o antrenează, iar mulţi o agresează, dorind să intre cu ea în ring şi să-i fure centura câştigată cu greu de atâta amar de veacuri”, a scris poliţistul pe pagina sa de Facebook.