Ghimbav, Râşnov, Cristian: Cum răspund primarii la acuzaţia că inundă Braşovul

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a reclamat zilele trecute să reţeaua de canalizare din Bartolomeu este suprasolicitată din cauza deversărilor de ape pluviale din localităţile prin care trece colectorul care ajunge în cartierul amintit. Colectorul de ape menajere porneşte din Poiana Braşov, trece pe teritoriul localităţilor Râşnov, Ghimbav şi Cristian, înainte de a ajunge în Braşov. „Ce deversează Râşnovul vine în Braşov. Ce deversează Cristianul vine în Braşov. Ce deversează Ghimbavul vine în Braşov, în zona Bartolomeu - Avantgarden”, a declarat primarul Braşovului, George Scripcaru. 

Probleme şi în Poiana Braşov? 
Totuşi, adevărul este undeva la mijloc, este opinia unuia dintre primarii vizaţi de declaraţia lui George Scripcaru. Mai exact, primarul comunei Cristian, Gicu Cojocaru, a precizat că „ar fi nevoie de măsuri şi în Poiana Braşov, pentru că am înţeles că şi acolo sunt astfel de probleme”. 

Gicu Cojocaru, Cristian: Trebuie să ne întâlnim, să colaborăm pentru o soluţie unitară
„Este nevoie de implicarea tuturor în rezolvarea acestei probleme. Trebuie să ne întâlnim, să colaborăm pentru a implementa o soluţie unitară. Cel puţin noi am făcut investiţii în realizarea unor colectoare separate pentru apele pluviale şi vom continua cu astfel de proiecte”.  Totodată, el a menţionat că până acum nu au fost organizate întâlniri pe această temă, problema canalizării fiind atinsă în timpul altor discuţii între primari.

 

Horia Motrescu, Râşnov: În discuţie nu este colectorul Râşnov - Cristian, ci colectorul Poiana Braşov - Râşnov – Cristian
Faptul că din Poiana Braşov încep problemele a fost afirmat şi de primarul din Râşnov, Horia Motrescu. „Colectoarele pluviale din Braşov au fost instalate în urmă cu 60-70 de ani. De atunci şi până astăzi, municipiul Braşov s-a dezvoltat accelerat: au fost construite sute de blocuri şi ansambluri rezidenţiale, numeroase drumuri au fost modernizate şi asfaltate, iar apele pluviale sunt preluate de sistemul de canalizare pluvială. Mă întreb dacă măcar în ultimii 30 de ani s-a extins semnificativ capacitatea colectoarelor principale din municipiu. Fenomenul de acumulare a apelor pe străzi nu poate fi eliminat prin multiplicarea racordurilor care duc spre colectoare, ci doar prin mărirea capacităţii de preluare a colectoarelor. În discuţie nu este colectorul Râşnov - Cristian, ci colectorul Poiana Braşov - Râşnov - Cristian. În prezent, nu ştiu să existe o monitorizare efectivă prin echipamente dedicate (debitmetre) care să poată înregistra şi delimita debitele de apă uzată, respectiv pluvială, provenite din diverse zone aferente colectorului Poiana Braşov - Râşnov-Cristian. Nu există un debitmetru instalat înainte de Râşnov care să arate debitul provenit exclusiv din Poiana Braşov, şi nici unul la ieşirea din Râşnov care să indice aportul de apă uzată aferent Râşnovului. În lipsa unor astfel de măsurători, afirmaţiile privind cauzalitatea directă dintre colector şi eventualele acumulări pluviale în municipiul Braşov nu pot fi fundamentate tehnic sau administrativ”, a declarat Motrescu. 
De asemenea, el a menţionat că pot exista în Râşnov racorduri neconforme între reţeaua pluvială şi cea menajeră realizate în gospodarii, dar, a continuat edilul, „este o situaţie prezentă şi în Braşov, inclusiv în Poiana Braşov. Practic, suntem acuzaţi de o practică pe care Compania Apa o tolerează de decenii în Poiana Braşov şi implicit în municipiul Braşov. Apa pluvială deversată în canalizarea menajeră în Poiana Braşov coboară pe colector spre Râşnov, unde întâlneşte colectorul oraşului nostru şi împreună merg spre Cristian şi ajung în municipiul Braşov pe strada Bucegi. Deci parte din problema este inclusiv Poiana Braşov (parte a municipiului Braşov). În acest context, sugerez conducerii Companiei Apa Braşov, o companie cu experienţă, să abordeze această chestiune cu deschiderea profesională care o caracterizează. Am discutat acest subiect cu domnul primar al municipiului Braşov, George Scripcaru şi am convenit că rezolvarea situaţiei de pe strada Bucegi trebuie făcută împreună, etapizat, pe baza unor date tehnice solide. L-am asigurat pe domnul primar ca Râşnovul nu fuge de responsabilitate, vom fi parte din soluţie. Suntem pregătiţi să ne asumăm rezolvarea etapizată a acestei situaţii, cu măsuri concrete, sustenabile şi coordonate instituţional. Trebuie însă subliniat că vorbim despre o problemă care datează de decenii şi care nu poate fi rezolvată integral într-un singur an”. 
Pe de altă parte, Motrescu a spus că imaginile difuzate recent din zona Stadionului Tineretului din Braşov şi de pe strada Republicii din Braşov nu au nicio legătură cu canalizarea menajeră aferentă colectorului Poiana Braşov - Râşnov - Cristian. „Fenomenele din aceste zone sunt cauzate de factori locali, ce ţin exclusiv de sistemul pluvial al municipiului Braşov”, a mai spus Motrescu.

Ionel, Fliundra, Ghimvbav: Investim
La rândul său, primarul oraşului Ghimbav, Ionel Fliundra, a precizat că, la fel, a început în urmă cu mai mulţi ani investiţii în realizarea unor sisteme de captare a apelor pluviale. Astfel, în această perioadă sunt în derulare lucrări la un sistem de captare a apelor pluviale în zona industriala Transilana, finanţarea fiind asigurată de la bugetul local. 
„Acum se fac săpături în proximitatea unităţii militare, iar apele preluate din zonă sunt deversate în Ghimbăşel”, a declarat primarul Ghimbavului. 
De asemenea, potrivit primarului Ghimbavului, apele pluviale din cartierul Florilor (zona nouă a oraşului) sunt colectate separat şi deversate tot în Ghimbăşel. „Mai sunt unele străzi care nu beneficiază de astfel de amenajări, însă apele pluviale ajung fie în pământ, fie în Ghimbăşel. Pe măsură ce se vor face lucrări de modernizare şi la acestea, cum se va întâmpla, de exemplu, cu străzile din «Livadă», vom realiza şi canalizarea pluvială”, a mai spus Fliundra. 
Zona Bartolomeu – Avantgarden, despre care primarul Braşovului a declarat că este afectată din cauza deversărilor din localităţile învecinate s-a dezvoltat de la mijlocul anilor 2000. De atunci, au fost edificate peste 80 de construcţii, cele mai multe dintre ele fiind blocuri.