Ghidul naţional pentru doliu, elaborat de universităţile din Iaşi şi Braşov

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Braşov şi Fundaţia Hospice „Casa Speranţei” din Braşov, a fost finalizat primul draft al Ghidului de organizare şi funcţionare a serviciilor de sprijin pentru doliu, un document esenţial pentru dezvoltarea unui răspuns profesionist şi unitar destinat familiilor şi persoanelor îndoliate. Ghidul a fost elaborat de o echipă multidisciplinară de experţi în îngrijiri paliative, psihologie, asistenţă socială şi sănătate publică, de la cele trei instituţii partenere.

Prevăzut de lege, până acum inexistent
Necesitatea unui astfel de ghid este determinată de faptul că, deşi sprijinul pentru doliu este menţionat în legislaţia naţională, în România nu există în prezent servicii funcţionale şi standardizate dedicate acestei etape critice pentru familiile pacienţilor. Lipsa unui cadru clar de organizare şi intervenţie generează inechităţi în accesul la suport psihosocial şi o abordare neuniformă la nivelul furnizorilor de servicii de paliaţie.
„Sprijinul pentru doliu este o componentă esenţială a îngrijirilor paliative de calitate, dar insuficient dezvoltată în România. Acest ghid îşi propune să ofere un cadru clar şi profesionist pentru organizarea serviciilor, astfel încât familiile să nu rămână singure, fără sprijin,  într-un moment de vulnerabilitate extremă”, a declarat prof. univ. dr. Vladimir Poroch, coordonatorul proiectului.
„Studiile recente arată că moarta unei rude apropiate din cauza unei boli grave, un eveniment care schimbă viaţa pentru majoritatea oamenilor, poate afecta sănătatea, determinând o utilizare crescută a serviciilor de sănătate şi o mortalitate crescută la scurt timp după decesul pacientului. În cazul acestui ghid vorbim de un pionierat. E pentru prima oară în România când în domeniul sprijinului pentru doliu este abordată această problemă într-o manieră sistematică, integrată, standardizată, cu referinţe clare la instrumente validate, internaţional pentru evaluarea reacţiilor de doliu, a risculilor psihologice, a proceselor de adaptare şi a nevoilor de intervenţie”, a declarat şi psiholog Doina Găman  Coordonatorul ştiinţific al proiectului din partea Universităţii Transilvania Braşov.

Abordare interdisciplinară: psihologică, socială, medicală şi spirituală
Primul draft al ghidului este rezultatul analizei unor modele internaţionale de bună practică, iar discursul ştiinţific se bazează pe o abordare interdisciplinară: psihologică, socială, medicală şi spirituală. Documentul propune standarde pentru servicii, tipuri de intervenţii, roluri profesionale şi instrumente de evaluare adaptate diferitelor tipuri de doliu orientate pe 6 axe (doliul normal, doliul anticipativ, doliul prelungit, doliul traumatic, alte tipuri de doliu şi doliul la copii), cu scopul de a putea fi implementate în mod realist în sistemul de sănătate românesc.

Cui i se adresează
Ghidul se adresează atât furnizorilor de servicii de îngrijiri paliative, cât şi decidenţilor şi profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor şi a familiilor acestora, urmând să devină un document de referinţă la nivel naţional. 

Urmează pilotarea, în centre paliative din Iaşi, Braşov, Oradea şi Bucureşti
În perioada următoare, draftul va fi supus proceselor de consultare, revizuire şi validare, în vederea integrării sale în practica curentă şi în programele de formare profesională. În primele luni din 2026, acest ghid va fi pilotat în servicii de îngrijiri paliative din Iaşi, Braşov, Oradea şi Bucureşti.

Cu finanţare de la Uniunea Europeană
Elaborarea Ghidului de sprijin pentru doliu face parte dintr-un set mai amplu de instrumente dezvoltate prin proiectul „Creşterea accesibilităţii şi a rezilienţei la serviciile de îngrijiri paliative prin formare profesională de bază şi specializată”, finanţat prin Programul Sănătate 2021–2027, este implementat de UMF „Grigore T. Popa” Iaşi, în parteneriat cu Universitatea Transilvania Braşov şi Fundaţia Hospice „Casa Speranţei”. Cu un buget total de 42,6 milioane lei, din care peste 34 milioane lei provin din fonduri UE şi 7,5 milioane lei din bugetul naţional, proiectul se va desfăşura pe o perioadă de 36 de luni (01.09.2025 – 31.08.2028).

Obiectiv: 2.669 de specialişti
Obiectivul general al proiectului este de a consolida şi dezvolta capacitatea sistemului naţional de sănătate de a furniza servicii integrate, accesibile şi de înaltă calitate în îngrijiri paliative, prin crearea unui cadru metodologic, educaţional şi instituţional unitar, sustenabil şi adaptat contextului naţional, care să răspundă eficient nevoilor pacienţilor aflaţi în stadii avansate ale bolilor cronice, oncologice, neurodegenerative sau terminale şi familiilor acestora.
Proiectul urmăreşte atingerea mai multor obiective specifice: 
- elaborarea unui set complet de instrumente metodologice standardizate, inclusiv ghidul naţional de practică clinică, ghidul pentru serviciile de sprijin în doliu şi proceduri operaţionale; 
- dezvoltarea unui curriculum modular de instruire pentru medici şi asistenţi medicali; consolidarea reţelei de formatori acreditaţi pentru sustenabilitatea formării continue; implementarea unui program de formare profesională continuă pentru 2.669 de specialişti; 
- instituţionalizarea unui mecanism de coordonare curriculară între Ministerul Sănătăţii, universităţi şi organizaţii profesionale, pentru actualizarea periodică a programelor de formare conform celor mai recente recomandări ştiinţifice şi ghiduri naţionale şi internaţionale.