Gheaţă din creierii munţilor, pentru Bobotează

Chiar dacă în ultimele săptămâni temperaturile au fost pozitive pe timp de zi, astfel că din oraş a dispărut şi cea mai mică fărâmă de zăpadă, iar despre gerul Bobotezei nici nu poate fi vorba, preotul capelan de la Biserica Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, Constantin Ciobanu, a vrut să continue o tradiţie din ziua Botezului Domnului şi în ciuda capriciilor vremii a adus în curtea lăcaşului de închinăciune o cruce de gheaţă.
Impresionantă bucată de gheaţă a fost adusă şi sculptată, sâmbătă seara, în formă de cruce prin strădania unor credincioşi din Râşnov, care au mers în creierii munţilor şi au reuşit să găsească o zonă unde apa era îngheţată şi să decupeze o bucată suficient de mare pentru a se putea sculpta crucea. Potrivit părintelui Ciobanu, blocul de gheaţă a fost adus din zona Glăjerie, din Râşnov, şi sculptat cu ajutorul unor credincioşi din acest oraş.
„Sunt foarte bucuros că, deşi ziua sunt grade Celsius cu plus, ne-a ajutat Dumnezeu să avem din nou cruce de gheaţă la praznicul Botezului Domnului. În zona Moldovei, a Bucovinei, de unde sunt eu, toate bisericile au în ziua Botezului Domnului cruci de gheaţă, chiar şi când este mai cald afară, se respectă această tradiţie. Este extraordinar cum lucrează harul în aceste zile sfinte şi schimbă firea apelor. Se spune că această cruce de gheaţă ocroteşte biserica şi credincioşii de incendii devastatoare şi de alte necazuri mari”, ne-a mai spus părintele Ciobanu.
Tradiţia crucii de gheaţă există în special în zona de nord a ţării, în zonele rurale. Este mai puţin întâlnită la oraş, dar la Braşov, de câţiva ani, înainte de Bobotează este adus simbolul tăiat în gheaţă, la iniţiativa preotului Constantin Ciobanu.

Crucea de gheaţă va fi sfinţită astăzi
Astăzi, după slujba de sfinţire a apei, care devine Agheasmă Mare, va fi sfinţită şi crucea de gheaţă, conform tradiţiei, apoi preotul va trece sfinţi cu Agheasmă a spaţiilor din Academie.
Obiceiul construirii, de fapt a tăierii crucilor de gheaţă, înainte de Bobotează, este vechi de sute de ani, dar se întâlneşte mai rar în zonele urbane. La sate, slujba din Ajun şi chiar din ziua de Bobotează se desfăşoară într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână - sau în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau chiar stătătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru momentul sfinţirii se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn şi, din Ajun, se taie, la râu, o cruce mare din gheaţă. Crucile din gheaţă rezistă cât vremea le va permite. De obicei, ele sunt lăsate în curţile bisericilor sau acolo unde au fost montate până se topesc sub razele soarelui.