„Garda de 24 de ore nu e realistă”

Foto: Valeriu Gheorghiţă: Sistemul actual creşte riscul de erori.

Valeriu Gheorghiţă, medic şi fost coordonator al campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, atrage atenţia asupra problemelor profunde din sistemul de gărzi medicale. Aacesta a explicat că modul actual de organizare nemulţumeşte pe toţi – pacienţi, aparţinători şi personal medical – şi poate duce la decizii neinspirate sau erori medicale. „Este profund demotivant pentru cadrele medicale, greu de susţinut fizic, complicat logistic şi administrativ şi, poate cel mai grav, creşte riscul de erori sau decizii neinspirate”, a subliniat Gheorghiţă.
Medicul a precizat că, deşi problema plăţii gărzii este reală, ea nu rezolvă fondul problemei şi nu reduce presiunea asupra personalului medical.  „Modalitatea de plată este, fără îndoială, o problemă reală. Dar, oricât de bine ar fi plătită, o gardă nu devine mai uşoară doar prin bani. Nu vor fi mai puţini pacienţi, mai puţină presiune sau mai puţine situaţii critice. De aceea cred că discutăm, parţial, despre o «falsă problemă»”, a explicat Gheorghiţă. Plata corectă trebuie privită mai degrabă ca o recunoaştere a muncii extrem de grele, cu responsabilităţi şi riscuri majore, şi nu ca o soluţie care să rezolve problemele structurale.
Expertul a evidenţiat că garda de 24 de ore într-un spital de urgenţă nu mai este realistă în prezent şi că un interval de 12 ore pare mai rezonabil, însă volumul mare de prezentări poate face ca un singur medic să fie insuficient.  „Scopul nu este «să suferi mai puţin timp», ci să îmbunătăţim efectiv activitatea din gardă. În spitalele de urgenţă cu adresabilitate mare, dublarea liniilor de gardă pe specialitate, în anumite intervale, devine o necesitate”, a explicat el, menţionând că lipsa de personal reprezintă o problemă reală, la toate nivelurile.
Gheorghiţă a atras atenţia asupra dificultăţii de a redirecţiona pacienţii pentru consulturi sau internare atunci când locurile sunt ocupate.  „Redirecţionarea pacienţilor trebuie să fie mai simplă, reală şi transparentă, mai ales când nu există locuri disponibile. Un sistem de evidenţă în timp real a locurilor libere sau ocupate, pe specialităţi, ar fi extrem de util”, a afirmat medicul.
El a subliniat, de asemenea, că urgenţele minore consumă foarte mult timp şi că evaluarea lor pe un circuit separat, cu sprijinul altor specialităţi sau al medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgenţă.  „Urgenţele minore, care nu sunt deloc puţine, consumă enorm de mult timp. Evaluarea lor, după triaj, pe un circuit separat, cu sprijinul altor specialităţi sau al medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgenţă”, a explicat Gheorghiţă.
În final, fostul coordonator al campaniei de vaccinare a evidenţiat că optimizarea activităţii din ambulatorii, policlinici şi medicina primară este esenţială, la fel şi măsurile de prevenţie primară.