Gândacii devorează Poiana!
Autor: Liviu CIOINEAG
Publicat la 13 mai 2009
Pădurea din Poiana Brașov este în pericol. În cinci ani, aici nu va mai exista urmă de molid sau pin. Din cauza arborilor doborâți la pământ de furtună, în această zonă au apărut milioane de gândaci care distrug scoarța copacilor
Pădurea din Poiana Brașov este în pericol. În cinci ani, aici nu va mai exista urmă de molid sau pin. Din cauza arborilor doborâți la pământ de furtună, în această zonă au apărut milioane de gândaci care distrug scoarța copacilor. Gândacii au măcinat deja 5 hectare de pădure de pe Drumul Poienii și se înmulțesc în mod exponențial, dintr-o familie rezultând 300, în doar două luni. Fiind zonă protejată, autoritățile au început să ia măsuri abia acum, înlăturând trunchiurile căzute în care se înmulțeau viermii. Totodată, studenții de la Silvicultură au împânzit zeci de capcane pentru gândaci, pentru a împiedica răspândirea lor și a salva pădurea de la dezastru
În ultimii ani, zeci de arbori de pe drumul Poienii au început să se usuce și să cadă. Coaja lor se desprindea de pe trunchi, frunzele cădeau, iar copacul se prăbușea la pământ la vânt mai puternic. Aparent sănătoasă, pădurea de pini și molizi începea să se macine, creând goluri ce nu mai puteau fi ignorate. Totul din cauza unui gândac de câțiva milimetri - Ips Typographus. Acest gândac a început să se înmulțească aici încă din 2005, când în urma furtunilor puternice, zeci de copaci au fost doborâți de vânt. Fiind zonă protejată, autoritățile nu au intervenit. Trunchiurile căzute s-au transformat în adevărate focare de infecție pentru copacii sănătoși, întrucât permiteau înmulțirea rapidă a gândacilor de scoarță.
Atrași în cursa oamenilor
Pe drumul spre Poiana Brașov, ochiurile create de furtună și de gândacii de scoarță Ips Typographus sar în ochii celor care admiră natura. Cei care au avut curiozitatea să coboare din mașină și să facă câțiva pași prin pădure rămân consternați de dezastrul care se așterne tot mai adânc în pădure: copaci smulși din rădăcină, cioate, grămezi de ramuri uscate. Copacii care au mai rămas în picioare au tulpina (piciorul) decojită, iar coroana - altă dată falnică - este uscată. De jur împrejur sunt înfipte în pământ cutii negre, cu un borcan colector la bază. Ciprian Cojanu, inginer fond forestier la Regia Pădurilor Kronstadt, a desfăcut un borcan și mâna i s-a umplut de gândaci negri, mari cât un bob de neghină. Erau mii de exemplare într-un singur recipient. „Cursa funcționează pe bază de feromoni. În mijlocul ei se pune un pliculeț, care are rolul de a-i atrage. Gândacul zboară spre plic, se lovește de pereții cursei și cade în acest borcan colector. De aici nu mai poate să scape”, ne explică Cojanu.
Ips Typographus
Ips Typographus este un gândac care se înmulțește exponențial, de două ori pe an, prin larve. Fiecare mascul are două femele care sunt capabile în două luni să dea viață la 300 de urmași. Pentru asta au nevoie de coaja pinilor și ai molizilor. „Masculii pătrund în scoarța copacului, unde fecundează femelele. Aceasta trasează un canal pe sub scoarță și depun ouăle. Apoi, larvele ies prin canale oblice, spre suprafață, de unde zboară și infectează alți copaci”, ne arată Cojanu, desprinzând coaja bolnavă a unui arbore. În câteva luni de la decojire, arborele se usucă.
Studenții de la Silvicultură numără
gândaci
Ținând cont de iminentul dezastru, Facultatea de Silvicultură și Regia Kronstadt au instalat în urmă cu 2-3 săptămâni aceste curse cu feromoni, pentru a prinde gândacii de scoarță. Pe cele cinci hectare de pădure afectate au fost montate 48 de dispozitive, care în mod normal ar fi fost suficiente să acopere o pădure întreagă. În doar câteva zile, acestea au prins milioane de gândaci. Fiecare capcană este golită și gândacii sunt duși la facultate. Cu ajutorul microscopurilor, studenții se pun pe numărat și analizat fiecare gândac. Unul din studenți ne povestește că a numărat într-o singură săptămână o captură de 2.400 de gândaci provenind dintr-o zonă împădurită din Râșnov. În Poiană situația e mult mai tragică: aici se capturează câteva mii doar în două zile.
„Cei mai mari și mai puternici dintre gândaci”
Studenții sunt coordonați de Gabriela Isaia, șef lucrări Protecția Pădurilor. Ea conduce și câteva experimente privind feromonii care-i pot atrage pe acești gândaci în cursă. „Ips Typographus este unul din cei mai mari și mai puternici din familia gândacilor de scoarță - Scolyfinae. Ei, în mod normal, zboară pe distanțe lungi și sunt atrași de semnalele chimice emise de arborii căzuți, intrați în putrefacție. Coboară aici și dacă găsesc un mediu prielnic, lansează semnale de chemare către alte exemplare. În momentul în care mediul le permite să se înmulțească puternic, noile generații nu mai zboară în căutarea altor copaci căzuți sau bolnavi, ci se îndreaptă către cei mai apropiați arbori, infestându-i”, a declarat Gabriela Isaia. Tocmai de aceea distrugerile din pădure se văd sub forma de ochiuri - „goluri” în formă de cerc. Atacul lor este concentric, fiecare generație infestând un „cerc” din jurul focarului de infecție, adică a copacilor căzuți.
Poiana risca să rămână fără foioase
Isaia crede că dacă nu se intervenea, în câțiva ani, ecosistemul forestier din Poiană ar fi ajuns un dezastru. „În mod normal, pe un fond forestier ca acesta se montează două curse. Dacă numărul de gândaci este în limitele normale, în curse se prind câteva zeci de exemplare. Dar pe drumul spre Poiană am prins zeci de mii de exemplare într-o singură cursă. Practic, pe un metru pătrat de scoarță pot ajunge să se înmulțească și să trăiască 24.000 de gândaci. Gândi- ți-vă câți metri pătrați de coajă are un copac! Dacă nu am fi montat cursele acestea, în patru-cinci ani ar fi dispărut toți molizii și pinii din Poiana Brașov”, a subliniat Gabriela Isaia, șef lucrări Protecția Pădurilor.
Turiștii distrug capcanele
Inginerii silvici au plantat deja alți molizi, pini și larice, însă va dura zeci de ani până când aceștia vor lua locul celor distruși de vânt și gândaci. Buștenii căzuți la pământ au fost ridicați din zonă. Studenții de la Silvicultură au mai întins capcane și în alte zone împădurite din municipiul Brașov: la Iepure și Noua, dar și în județ: Tărlungeni și Râșnov. Totuși, în niciuna din aceste zone infestarea nu a ajuns la nivelul celei din Poiana Brașov. Și pentru că problema nu era destul de gravă, turiștii care trec prin zonă distrug capcanele de gândaci și fură recipientele de colectare.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu