Curs BNR

1 EUR = 4.9761 RON

1 USD = 4.6567 RON

1 GBP = 5.7878 RON

1 XAU = 346.6114 RON

1 AED = 1.2678 RON

1 AUD = 3.0265 RON

1 BGN = 2.5442 RON

1 BRL = 0.9073 RON

1 CAD = 3.4036 RON

1 CHF = 5.0938 RON

1 CNY = 0.6426 RON

1 CZK = 0.1971 RON

1 DKK = 0.6673 RON

1 EGP = 0.0972 RON

1 HUF = 1.2649 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0059 RON

1 KRW = 0.3389 RON

1 MDL = 0.2605 RON

1 MXN = 0.2744 RON

1 NOK = 0.4252 RON

1 NZD = 2.7633 RON

1 PLN = 1.1511 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4287 RON

1 TRY = 0.1432 RON

1 UAH = 0.1179 RON

1 XDR = 6.1310 RON

1 ZAR = 0.2433 RON

Editia 8171 - 26 apr 06:03

„Fruntaşii clasei muncitoare” au dus Braşovul pe locul trei în clasamentul pensiilor

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 11 sepembrie 2014

Judeţul nostru este printre puţinele în care pensia medie sare de 1.000 de lei, graţie salariilor mari din epoca ceauşistă

„Fruntaşii clasei muncitoare” au dus Braşovul pe locul trei în clasamentul pensiilor
Pensionarii braşoveni se clasează pe locul trei într-un top al celor mai mari venituri din pensie, după cei din Bucureşti şi Hunedoara, se arată în datele Institutului Naţional de Statistică. Pensia medie din Braşov este de 1.014 lei, în Bucureşti fiind de 1.068 de lei, iar în Hunedoara de 1.041 de lei. 
Practic, unii pensionari ajung să aibă venituri lunare mai mari decât salariaţii din anumite domenii de activitate. De exemplu, pensia medie a persoanelor în vârstă din Braşov, de 1.014 de lei, este mai mare decât venitul salarial mediu lunar net din hoteluri şi restaurante, de 970 lei, în luna martie.
Marea majoritate a judeţelor figurează cu pensii medii cuprinse între 700 şi 900 lei. Dintre acestea, în 16 judeţe pensiile se situează între 800 şi 900 lei, în timp ce în 18 judeţe sunt cifrate între 700 şi 800 lei. La polul opus, cel mai mic nivel de trai îl au pensionarii din judeţele Giurgiu şi Botoşani, unde veniturile medii lunare de la stat ale vârstnicilor nu ajung nici măcar la 700 de lei, cifrându-se la 678 lei şi, respectiv, 687 lei. 
Diferenţele atât de mari între judeţe în ceea ce priveşte nivelul pensiilor sunt o consecinţă a diferenţelor mari dintre salariile persoanelor care s-au pensionat. „Practic, nivelul pensiilor reflectă nivelul de dezvoltare al judeţelor, iar judeţele unde veniturile sunt mai mari au şi pensiile mai mari”, comentează sociologul Mircea Kivu. Acesta subliniază că judeţele cu cele mai reduse pensii sunt judeţe slab industrializate, cu persoane care trăiesc în cea mai mare parte din agricultură, domeniu în care mulţi vârstnici primesc doar pensia minimă garantată de 350 lei.
Pe de altă parte, „cele mai mari pensii sunt în judeţele care, în epoca ceauşistă, erau cel mai puternic industrializate”, precum Braşov sau Hunedoara, „cu combinate mari, unde angajaţii primeau salarii bune fiind consideraţi fruntaşii clasei muncitoare”, afirmă Mircea Kivu.
Din acest punct de vedere, ne putem aştepta ca, în următorii 10-15 ani, topul judeţelor unde bătrânii primesc cele mai mari pensii să se schimbe. „Ierarhia pensiilor reflectă ierarhia dezvoltării judeţelor cu o oarecare întârziere, cu o oarecare inerţie”, spune sociologul citat. În opinia sa, peste 10-15 ani, nivelul pensiilor va creşte simţitor în judeţe precum Timişoara sau Arad.
 
Foto: Braşov, 1969: lui Nicolae Ceauşescu i se prezenta o industrie înfloritoare.
Foto: Fototeca online a comunismului Românesc
 
+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie