Frumoasă, dar inutilă: aplicaţia MAI pentru reclamarea şoferilor agresivi

Aplicaţia Ministerului Afacerilor Interne pentru reclamarea şoferilor agresivi va fi utilă în procent de maximum 5%, este de părere un fost şef al Poliţiei Rutiere. În acelaşi timp, un psiholog, care a încercat să îşi instaleze aplicaţia, spune că aceasta este lentă şi respingătoare. Experţii sunt de părere că, deşi modelul a fost copiat din ţările occidentale, România nu va putea disciplina astfel şoferii agresivi în trafic.
Amintim că pe aplicaţia hub.mai.gov.ro - secţiunea ESAR (sesizări abateri rutiere). lansată sâmbătă, 26 octombrie, de Ministerul de Interne, pot fi depuse atât plângeri, cât şi probe sau indicii ce pot duce la identificarea şoferilor cu comportament agresiv şi violent în trafic.

Aşa zise „probe”: contestabile în instanţă
Lucian Diniţă (foto stânga jos), care a lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română, iar în perioada 2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, este sceptic şi critic privind eficienţa noii platforme lansate pentru a reduce numărul şoferilor agresivi.
„Ideea este preluată din ţările civilizate, din Europa de Vest. În momentul de faţă, nu ştiu dacă România e pregătită pentru o asemenea aplicaţie. Ar trebui să fie eficientă teoretic, însă cum România e o ţară imprevizibilă, va fi greu. Gândiţi-vă că şoferii agresivi vizaţi şi împotriva cărora ar trebui să se ia măsuri vor face fără îndoială contestaţii în instanţă. Iar acest fapt va aglomera şi mai mult instanţele civile. Agresivitatea în trafic este sport naţional în România. Ar fi fost mai eficient dacă ar fi fost scoşi poliţiştii pe străzi decât să stai să aştepţi sesizări pe o platformă privind şoferii agresivi”, a declarat Lucian Diniţă.
În opinia acestuia, se ridică semne de întrebare privind eficienţa platformei lansate de MAI şi pentru că trebuie înfiinţată o structură pentru gestionarea acesteia, cu specialişti care să analizeze imaginile din sesizări şi să vadă ce reguli au fost încălcate. Iar aici sunt necesari oameni cu experienţă, nu tineri absolvenţi de Şcoli de Poliţie fără expertiză practică.

„Va fi utilă în procent de maximum 5%”
„Nu se poate face o platformă pe repede înainte, pe genunchi, doar ca să ne dăm mari. Iar asta face parte dintr-o strategie de modificare a Codului Rutier de la o săptămână la alta, doar - doar le mai iau faţa românilor şi îi mai deturnează de la gândurile lor cotidiene. A şofa în România e sport extrem. Nu ştii când ai plecat de acasă în ce condiţii ajungi înapoi. Sunt prea mulţi nebuni în trafic. Cred că aplicaţia va fi utilă în procent de maximum 5%”, a mai precizat Lucian Diniţă.

„Este lentă şi respingătoare”. Plus teama de repercursiuni
Şi psihologul Mihai Copăceanu (foto drepta jos) este sceptic cu privire la eficienţa acestei aplicaţii în reducerea numărului de şoferi agresivi dintr-o serie de motive.
„În primul rând sunt sceptic din cauza funcţionalităţii aplicaţiei şi a dificultăţii de raportare a acestor comportamente agresive în trafic. Aplicaţia este lentă şi respingătoare deoarece deja solicită o serie de date de identitate ale persoanei care raportează inclusiv codul numeric personal, date de contact, iar cu privire la aceste aspect, românii vor fi foarte reticenţi şi se vor teme să sesizeze orice abatere în trafic, gândindu-se mai mult la repercusiunile asupra lor, la faptul că nu sunt anonimi. În al doilea rând, românii deşi îşi doresc o corectare a unor comportamente agresive în trafic sunt neîncrezători în eficienţa rezolvărilor acestor abateri. Antecedentele ne învaţă că durează foarte mult până se investighează, se aprobă, se analizează, se probează, iar se analizează şi se rezolvă o asemenea petiţie”, este de părere Mihai Copăceanu.
„Mult mai eficient ar fi o linie telefonică de urgenţă unde s-ar putea raporta aceste comportamente în timp util (cum se întâmplă în unele state americane), iar răspunsul să fie mult mai prompt, rapid şi eficient. O sesizare trimisă pe o aplicaţie cu toate barierele de raportare creşte timpul de soluţionare şi implicit neîncrederea cetăţenilor”, mai spune Mihai Copăceanu.

„Şoferii îşi reduc agresivitatea dacă ştiu că sunt filmaţi”
„Practic vorbind, două metode s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea comportamentelor agresive: camerele video instalate în intersecţii sau pe bulevardele principale şi radarele fixe în cazul vitezei excesive. Conducătorii auto îşi vor reduce agresivitatea la volan dacă ştiu că sunt filmaţi şi înregistraţi şi dacă observă camerele video în faţa lor, pe şosea, iar în cazul vitezei excesive dacă văd radare care le identifică viteza instant”, precizează psihologul.

Fără „anonime”
Conform oficialilor MAI, sesizarea privind comportamentul agresiv în trafic trebuie să conţină datele de identificare ale celui care face reclamaţia (adică nume, prenume şi codul numeric personal ori, după caz, codul de identificare, datele de contact, număr de telefon şi adresa de corespondenţă), o declaraţie pe propria răspundere cu privire la veridicitatea datelor transmise şi a înregistrării audio-video sau video, data, ora, locul sau orice alte elemente care să conducă la identificarea locului unde a fost surprinsă posibila faptă contravenţională, precum şi semnătura.
Sancţiunea pentru comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi constă în 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei). În plus, şoferilor cu comportament agresiv li se reţine permisul de conducere pentru o perioadă de 30 de zile.